Ar putea fi cel mai bătrân arbore din lume. Unde se află și ce vârstă are, de fapt
Periodic s-a anunțat descoperirea celui mai bătrân arbore din lume. Vorbim aici de faimosul „Matusalem”, pinul situat în Munții Albi din California, cu o vârstă estimată la 4.853 de ani, precum și de „Străbunicul”, o specie de chiparos din Chile, ce ar avea aproape 5.500 de ani vechime. Dar un alt arbore ar putea fi, de fapt, cel mai bătrân de pe planetă, iar diferența față de contracandidați este una uriașă.
Ar putea fi cel mai bătrân arbore din lume
Nu prea mai are „rude” în viață, și ar putea fi cel mai bătrân arbore din lume, pentru că linia sa genealogică datează încă din vremea dinozaurilor, de acum 80-90 de milioane de ani. Este vorba de pinul Wollemi (Wollemia nobilis), pe care mulți îl descriu ca fiind „o fosilă vie”.
De curând, botaniștii au secvențiat genomul acestui arbore, arătând felul în care planta a rămas aproape neschimbată timp de milioane și milioane de ani.
Se presupunea că ar fi dispărut, până când, în 1994, un grup de excursioniști a găsit un exemplar din această specie neobișnuită, în timp ce mergea în jurul unui canion, la nord-vest de Sydney, Australia.
La ora actuală, se cunoaște existența a doar 60 de exemplare din pinul Wallemi, toate găsindu-se pe o suprafață de doar 10 kilometri pătrați, în zona de la nord-vest de Sydney. Acest gen de conifere poate crește până la o înălțime de 40 de metri.
Aceste puține specimene sunt mereu în pericol de extincție din cauza incendiilor ce afectează regiunea respectivă în lunile secetoase.
Unde se află și ce vârstă are, de fapt
O echipă internațională de experți a realizat un studiu postat deocamdată pe serverul pre-print bioRxiv, în care explică că populația redusă a acestei plante a dus la un nivel mare de consangvinitate al speciei. Cu alte cuvinte, mai toate sunt înrudite între ele, având un strămoș comun.
Genomul pinului Wallemi este foarte mare, conținând 26 de cromozomi ce au, la rândul lor, circa 12,2 miliarde de perechi de bază. Privind la nivelul speciilor, în general, avem de-a face cu o diversitate foarte redusă în comparație cu alte specii.
Analizând datele genetice, cercetătorii au putut să-și facă o imagine despre modul în care arborele a putut supraviețui, prospera, dar și intra în declin, pe parcursul milioanelor de ani.
Se pare că populația de arbori a crescut rapid în mărime acum circa 6-8 milioane de ani, în timpul procesului de uscare a Pământului, ca în cazul Sahul – o zonă de pământ ce făcea legătura între ceea este acum Australia, Tasmania, Noua Guinee și Insulele Aru – ce s-a deplasat către nord.
„În această perioadă, pădurile tropicale s-au retras iar extinderea pădurilor deschise a putut crea o nișă pentru ascensiunea unor specii precum Wollemia”, au scris autorii studiului.
Dar procesul de restrângere a pădurilor tropicale a continuat, astfel încât, acum 3-7 milioane de ani, suprafața acestora a ajuns la 20% din dimensiunea inițială.
A rămas limitată la pâlcuri relativ mici în Australia încă de la ultima Eră Glaciară, dar și secetoasă majoră, acum aproximativ 120.000 de ani., ce a dus la creșterea zonelor aride, dar și a intensității incendiilor.
Deși studiul privește spre trecut, el are și constatări îngrijorătoare pentru viitor. Genomul pinului Wollemi arată clar că populația sa a suferit atunci când condițiile de mediu au devenit mult mai calde și mai uscate, cel mai probabil din cauza sporirii vulnerabilității la incendiile tot mai dese.
Așa cum omenirea a putut constata cu prilejul incendiilor fără precedent din 2019, criza climatică pune deja în pericol viața pădurilor din Australia și nu numai. În aceste condiții, nu se știe dacă actualii reprezentanți ai speciei de pini Wollemi vor mai supraviețui prea mult.