ANALIZA Protestele profesorilor din România și Ungaria, studiate de specialiști. De ce în Ungaria mișcările de protest și-au pierdut din intensitate și care a fost atuul dascălilor români

În Ungaria protestele profesorilor țin de un an și jumătate, dascălii fiind nemulțumiți printre altele de proiectul noii Legi a Educaţiei, care le anulează statutul de funcţionari publici. Criticii au numit proiectul „Legea Răzbunarii” care este văzută ca o pedeapsă pentru rezistenţa de un an a profesorilor. Dániel Mikecz, cercetător în domeniul protestelor în cadrul Institutului Republikon a făcut pentru publicația maghiară de opoziție Nepszava o comparație între protestele profesorilor din Ungaria și celor din România. O paralelă a fost făcută și de sociologul Nándor László Magyari, profesor la Universitatea Babeș–Bolyai din Cluj.

Nemulțumirile profesorilor din Ungaria

Rata inflației din Ungaria, care în prezent este de 24%, a scăzut salariile profesorilor, care erau deja sub media națională și se află pe penultimul loc în rândul țărilor OCDE, potrivit datelor publicate în 2021.

De mai bine de un an și jumătate profesorii ies în stradă. Mii de profesori au declarat deja că îşi vor părăsi profesia dacă va intra în vigoare aşa-numita „Lege a statutului”, dar guvernul lui Orban merge mai departe cu schimbările legislative, care i-ar face pe profesori să-şi piardă din siguranţa locului de muncă.

Dániel Mikecz, cercetător în domeniul protestelor în cadrul Institutului Republikon a făcut o comparație între protestele din Ungaria și România care vizează domeniul Educației.

Cea mai falsificată bancnotă în 2024. La ce trebuie să fii atent ca să nu pici în capcană

Cutremur în România duminică seară. Ce magnitudine a avut și unde s-a produs

• În timp ce protestele profesorilor din România au crescut rapid în proporții enorme și și-au atins obiectivul, în Ungaria nu au făcut un progres în mai puțin de un an.

„Valul de proteste din domeniul educației din Ungaria durează de aproape un an și jumătate, dar seria de demonstrații și greve școlare nu au forțat încă guvernul să se retragă substanțial.

Între timp, peste o sută de mii de profesori din România au intrat în grevă și au manifestat, iar revendicările lor au reușit în câteva săptămâni, notează publicația maghiară Nepszava.

Captură Foto: Publicația maghiară Nepszava

În Ungaria, au avut loc de două ori zeci de mii de demonstrații în octombrie anul trecut, dar profesorii pare să fipare să fi scăzut anul acesta. Următoarea mișcare va avea loc vineri, când parlamentul poate dezbate noua lege a profesorilor, care este considerată inacceptabilă de către sindicate.

Pe pagina de Facebook a evenimentului și-au anunțat prezența doar 4.000 de persoane, iar cercetătorul de mișcare Dániel Mikecz, angajat al Institutului Republikon, a spus că protestele și-au pierdut din intensitate.

Potrivit acestuia, se pare și că demonstrațiile profesor-elevi au început să se deschidă în altă direcție anul acesta, organizatorii au încercat să găsească noi cadre pentru mișcări: protestele, care au vizat în principal probleme de politică și munca profesorilor, au acum s-a transformat în „critica de regim” generală, nu numai despre profesorii care se luptă pentru salariu spun ei.

Asemănări și deosebiri între cele două proteste

„Deși această direcție satisface alegătorii și demonstranții care critică sistemul, care sunt împotriva Guvernului, nu este sigur că va ajuta cauza profesorilor, elevilor și educația pentru a obţine o bază socială mai largă”, a afirmat Dániel Mikecz.

El a punctat că nu este clar nici pentru opinia publică, nici pentru profesori, cum a ajuns lupta pentru reglementarea salariilor profesorilor, condițiile de muncă mai bune și educație mai bună, de exemplu, la spargerea cordonului de poliţişti în sectorul I din Budapesta sau la întrebările despre situaţia mass-mediei, iar toate acestea nu întăresc neapărat atașamentul societății mai largi față de demonstraţiile profesorilor şi elevilor. 

Potrivit analistului, demonstraţiile se bazează mai mult pe ”nucleul dur” de la Budapesta, care critică Guvernul.

Potrivit cercetătorului mișcării, scopurile și revendicările enunțate joacă, de asemenea, un rol în gradul de mobilizare, dar acestea pot să nu răspundă neapărat nevoilor fiecărei facultăți și fiecărui profesor. Se poate pune la îndoială, de exemplu, dacă un profesor care lucrează într-o școală rurală mică și un profesor care predă într-un liceu de elită dintr-un oraș mare au aceleași așteptări.

Proteste ale profesorilor în România

Potrivit lui Dániel Mikecz, nu poate fi ignorat că odată cu noua lege a profesorilor, guvernul recunoaște într-o oarecare măsură cerințele salariale ale profesorilor, iar proiectul de lege conține o idee de creștere a salariului.

Deși mulți oameni protestează împotriva propunerii guvernului, asta nu înseamnă că toată lumea este împotriva ei, iar guvernul poate de asemenea să divizeze profesorii.

Proteste Ungaria în 2022

Analiza unui profesor de la Universitatea din Cluj. Reușita profesorilor români versus eșecul dascălilor maghiari

Nándor László Magyari, sociolog și profesor la Universitatea Babeș-Bolyai a vorbit într-un interviu acordat publicației maghiare despre diferențele dintre cele două mișcări, dar și despre „reușita profesorilor români”, în comparație cu dascălii maghiari.

„Ar fi prea lung să subliniem diferențele definitorii dintre societățile română, maghiară și maghiară din România, dar ține de context: cele două țări merg pe drumuri diferite de mai bine de zece ani, încadrându-și politicile externe și interne în moduri diferite, și având stiluri politice diferite, care apoi are consecințe sociale și chiar socio-psihologice.

Din punct de vedere extern, este clar că educația nu are propriul minister și este atașată de interior, că guvernul ungar se ocupă de educație împreună cu problemele de sănătate și sociale.

Acest tip de polarizare puternică nu este tipic în România, și deloc ostilitate între diversele cercuri profesionale și societatea civilă, deoarece principiul „împărți și stăpânește” nu se aplică.

Mișcările civile din România își trag puterea mai ales din relațiile occidentale, din modelele aduse acasă de diaspora extinsă și au încredere în sine, pot crede că pot fi eficienți împotriva puterii politice.

Pe de altă parte, percep că sindicatele și societatea civilă maghiară și-au pierdut acum încrederea în sine și, prin urmare, potențialul de solidaritate după ce au fost atacate metodic și zdrobite de puterea domnitoare. că pot fi eficiente împotriva puterii politice”, a explicat sociologul pentru publicația Nepszava.

Nándor László Magyari este sociolog, analist politic, profesor la Universitatea Babeș–Bolyai foto Nepszava

Cum e văzută greva din România

Sociologul a mai explicat și faptul că sindicatele și profesorii din România a găsit un moment prielnic pentru a obține rezolvarea revendicărilor.

„O situație politică fără precedent a apărut pentru că în ultimele zile a avut loc în România o schimbare preplanificată de rotație a guvernului, iar sindicatele cadrelor didactice au folosit în mod inteligent acest lucru.

De asemenea, s-au construit cu succes pe neîncrederea generală a clasei politice – perseverând și nu dându-se înapoi – dar partidele la guvernare au putut, de asemenea, să simtă că ar putea câștiga capital de încredere prin comportamentul lor relativ îngăduitor.

Și nu poate fi neglijat nici rolul deja menționat al solidarității civile, dar o diferență importantă este că nimeni aici nu s-a gândit să creeze și să impună o „lege a răzbunării” împotriva comunității didactice”, a mai spus acesta.