Am luat un credit în euro: mai cresc dobânzile de acum încolo?

Ultimele luni bune au fost deosebit de dificile pentru românii datori la bănci, fie că au contractat împrumuturi în moneda națională sau în euro. Totuși, situația pare a da semne de stabilizare, cel puțin pentru moment.

Zona euro, la fel ca și restul Europei, suferă de pe urma unei inflații agresive, mult sub ținta bancherilor centrali europeni de 2%, cifră pe care o consideră optimă pentru sănătatea și dezvoltarea sustenabilă a economiilor.

În acest context, băncile centrale au luat măsuri menite să combată inflația. Cum? Au majorat dobânzile. Am văzut această politică monetară atât la Banca Centrală Europeană, cât și la Banca Națională a României.

În ambele cazuri, inflația a făcut un pas în spate. Acest lucru înseamnă că bancherii centrali au șanse mari să se oprească din a majora dobânzile, atât în zona euro, cât și la noi. Cu alte cuvinte, atât creditele în euro, cât și cele în lei, ar putea rămâne stabile din perspectiva dobânzilor. Poate e prea mult să sperăm că acestea vor fi diminuate, e nevoie de o perioadă mai lungă cu o inflație redusă ca acest lucru să se întâmple, însă măcar avem șanse reale să nu mai asistăm la alte creșteri.

Cea mai falsificată bancnotă în 2024. La ce trebuie să fii atent ca să nu pici în capcană

Cutremur în România duminică seară. Ce magnitudine a avut și unde s-a produs

Care sunt șansele să se mai scumpească dobânzile la creditele românilor în monedă străină (euro)?

Conform datelor celui mai recent raport publicat de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, inflația anuală din zona euro ar urma să fie de 5,3% în august 2023.

Astfel, presiunea de pe umerii BCE scade și am putea asista la o perioadă în care dobânzilor li se pune frână. Prin urmare, dacă ai de rambursat un credit în euro, poți spera că în perioada următoare dobânzile nu vor mai fi majorate – e scenariul cel mai posibil.

Pe de altă parte, aceeași situație o avem și în România, pentru creditele în lei, pe măsură ce inflația dă semne că bate în retragere.

„Rata anuală a inflației a coborât în iunie la 10,25 la sută – în linie cu previziunile –, de la 10,64 la sută în luna mai, pe fondul accentuării declinului în termeni anuali al prețului combustibililor și al decelerării creșterii prețurilor alimentelor procesate.

În același timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să se reducă gradual, ajungând la 13,5 la sută iunie, de la 14,6 la sută în martie, pe fondul intensificării efectelor de bază dezinflaționiste, al descreșterii cotațiilor mărfurilor, prioritar agroalimentare, și al ajustării descendente a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt. Acțiunea acestora a devansat influențele de sens opus ce au continuat să vină din transferarea treptată asupra prețurilor de consum a costurilor crescute ale firmelor, inclusiv salariale, și din conservarea marjelor de profit, în contextul cererii de consum încă solide, precum și din scumpirea unor bunuri importate.

Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a scăzut la 9,3 la sută în iunie, de la 12,1 la sută în martie 2023. Totodată, rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza IAPC s‑au redus în iunie la 14,2 la sută și la 12,5 la sută, de la 15,3 la sută, respectiv 13,2 la sută, în martie, rămânând inferioare celor prevalente în regiune și în țările baltice.

Actuala perspectivă a inflației este marcată de incertitudini crescute, având ca principale surse pe termen scurt plafonarea temporară a adaosului comercial la produse alimentare de bază, dar mai cu seamă măsurile fiscale ce se prefigurează a fi implementate în vederea măririi veniturilor bugetare”, conform BNR.