Toți românii care se împrumută de la bănci și IFN-uri trebuie să știe diferența: avertismentul de la Protecția Consumatorului

Toți românii care se împrumută de la bănci și IFN-uri trebuie să știe diferența: avertismentul de la Protecția Consumatorului

În contextul socio-economic actual, tot mai mulți români se împrumută de bani, fără să conștientizeze consecințele acestor practici și fără să fie atenți la particularitățile contractuale. Mulți români nici măcar nu-și dau seama că nu se împrumută de la bănci, ci de la IFN-uri, instituții financiare nebancare.

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului, prin intermediul directorului general Paul Anghel, a venit în weekend cu un avertisment foarte important pentru românii care se împrumută cu bani în această perioadă. Printr-o postare pe Facebook, a atras atenția asupra faptului că 60% dintre debitori nu cunosc diferența dintre o bancă și un IFN, în contextul în care lipsa de atenție sau discernământ i-ar putea costa foarte scump.

Românii și împrumuturile

”Rezultatele unei cercetări au arătat faptul că 60% dintre debitori nu cunosc diferenţa dintre o bancă şi o instituţie financiară nebancară, numită şi IFN.

De asemenea s-a concluzionat faptul că:

– 2 din 5 români nu au acces la produse şi servicii financiare;

– nivelul de utilizare a serviciilor financiare de bază este cel mai scăzut din Europa;

– rata de terminalizare în rândul comercianţilor locali a fost estimată la 32% în România.

Băncile sunt mult mai bine legiferate şi reglementate în comparaţie cu IFN-urile”, a transmis directorul ANPC, Paul Anghel, într-o postare pe Facebook. În același context, a profitat de ocazie pentru a explica de ce românii ar trebui să opteze pentru interacțiunea cu bănci, atunci când au ocazia.

”Banca este o entitate a cărei activitate constă în principal în atragerea de depozite sau de alte fonduri de la public, acordarea de credite, servicii de plăţi, emiterea de garanţii şi asumarea de angajamente, tranzacţionarea în cont propriu şi/sau pe cont propriu în condiţiile legii, emitere şi administrare mijloace de plată etc. Costurile creditelor oferite de bănci sunt mult mai mici în comparaţie cu IFN-urile. Nu toate IFN-urile au costurile la fel”, a mai transmis Anghel.

De asemenea, oficialul de la Protecția Consumatorului a insistat pe faptul că orice persoană trebuie să analizeze Dobânda Anuală Efectivă sau DAE, înainte de semnarea unui contract de credit, pentru a nu plăti costuri prea mari.

”Cerinţele şi documentaţia de credit pot fi mai simplificate la IFN-uri, însă ceea ce contează nu este rapiditatea/ uşurinţa cu care obţineţi creditul, ci costul creditului să fie mai redus şi dumneavoastră să aveţi capacitatea de a rambursa împrumutul cât mai uşor. Vă recomand să citiţi contractul înainte de semnare şi să întrebaţi acolo unde sunt termeni neclari şi de asemenea asiguraţi-vă că aţi realizat o analiză pertinentă a capacităţii de rambursare a creditului. Pe parcursul derulării unui credit pot să apară riscuri legate de creşterea dobânzii dacă dobânda este variabilă, privind cursul de schimb şi de incapacitate de plată din cauza pierderii/ reducerii veniturilor”, a mai transmis directorul ANPC.

Lista celorlalte sfaturi oferite de șeful autorității pot fi parcurse mai jos:

• Să verifice dacă în contract este precizat corect costul total al creditului;

• Să verifice suma totală pe care trebuie să o ramburseze;

• Să verifice dacă în contract este menţionată valoarea dobânzii, dobânda penalizatoare şi dobânda aferentă reeşalonării plătită în avans;

• Să verifice dacă sunt specificate în contractul de credit ipotezele folosite în calculul DAE;

• Să se asigure că dobânda penalizatoare nu este mai mare de 3 puncte procentuale peste dobânda curentă;

• Să verifice ca în contractul de credit să nu existe informaţii contradictorii;

• Să verifice dacă în contract sunt menţionate alte comisioane decât cele permise de lege (art.36 alin 1 OUG 50/2010);

• Să verifice dacă se specifică clar şi concis dreptul de rambursare anticipată şi dacă există procedura clară de rambursare anticipată parţială sau totală;

• Să solicite un exemplu de calcul DAE reprezentativ;

• Să solicite operatorului economic să ofere informaţiile precontractuale privind creditul oferit în termenul legal de 15 zile;

• Să solicite graficele de rambursare în anuităţi egale sau rate descrescătoare;

• Să solicite un documentul care dovedeşte stingerea obligaţiilor contractuale;

• Să verifice dacă declararea scadentă anticipată respectă prevederea legală de 90 de zile;

• Să se asigure că la un credit de 60 de luni de exemplu, nu plătesc 59 de luni doar dobânda, după care în ultima lună trebuie să restituie suma împrumutată;

• Să nu ofere comisionul de administrare în avans şi în totalitate.