Șoarecii pot „dansa” pe ritmuri de Mozart sau Lady Gaga. Descoperirea uimitoare a oamenilor de știință

Oamenii nu sunt singurele animale despre care se știu să se miște pe un ritm muzical. Recent, oamenii de știință au observat că și șoarecii pot „dansa” pe ritmurile clasice ale lui Mozart, sau cele ale contemporanei Lady Gaga.

Anterior, era cunoscut faptul că papagalii pot dansa atunci când muzica răsună în surdină, însă recent, șoarecii au fost observați clătinându-și capetele în ce muzica lui Mozart, Lady Gaga, Queen și a altor artiști răsunau din boxe, potrivit cercetătorilor care au publicat în Science Advances. În plus, animalele par să răspundă la aceleași tempo-uri care fac picioarele oamenilor să se miște. Studiul ar putea ajuta la dezvăluirea bazelor evolutive ale simțului ritmului uman.

„Unii dintre noi cred că muzica este foarte specială pentru cultura umană. Cred însă că originea sa este oarecum moștenită de la strămoșii noștri”, spune Hirokazu Takahashi, un inginer de la Universitatea din Tokyo, care studiază modul în care funcționează creierul.

Abilitatea de a recunoaște ritmul unui cântec și de a sincroniza mișcările corpului cu acesta este cunoscută sub denumirea de sincronizare a ritmului. Este un mister de ce unele specii, precum oamenii și papagalii, au capacitatea înnăscută, iar altele nu.

Pentru șobolanii din laborator, Takahashi și colegii săi au montat „Sonata pentru două piane în re major” a lui Mozart. Echipa a accelerat și a încetinit tempo-ul, dar l-au lăsat și la viteza sa normală, observând mișcările șobolanilor nu numai vizual, ci și cu accelerometre fără fir, care au fost plasate chirurgical pe șobolani.

Cât plătești dacă folosești aerul condiționat pentru a te încălzi iarna? Cum îți afectează factura

Când se aprind luminițele de Crăciun în București în 2024

Echipa s-a gândit inițial că dimensiunea corpului ar putea determina tempo-urile care au declanșat orice bătaie de cap. Oamenii au tendința de a prefera bătăile cu picioarele în defavoarea muzicii care sunt între 120 și 140 de bătăi pe minut, dar un animal mic precum un șobolan ar avea probabil nevoie de un tempo mai rapid pentru a obține aceeași reacție, reiese din ipoteza cercetătorilor.

În înregistrările video, clătinarea capului șobolanilor a fost mai pronunțată atunci când sonata a cântat la ritmul ei obișnuit, în jur de 132 de bătăi pe minut. Același lucru a fost valabil și pentru 20 de persoane care au ascultat prin căști cu accelerometre.

Ultimul studiu arată că șoarecii pot „dansa”

Atât pentru oameni, cât și pentru șobolani, mișcarea capului a fost constantă la aproximativ 120 până la 140 bpm. Când muzica era redată mai repede sau mai încet, capul nu se mai mișca. Asta sugerează că există ceva fundamental în modul în care creierul animalului este reglat sau conectat pentru a răspunde la ritm, spune Takahashi.

Echipa a pus, de asemenea, unele dintre melodiile pop preferate ale șobolanilor, inclusiv „Born This Way” a lui Lady Gaga și „Beat It” a lui Michael Jackson, și a văzut un răspuns similar. În timp ce Patel este de acord că șobolanii par să prefere ritmurile pe care le plac oamenilor, el nu este convins că șobolanii se pot sincroniza cu ritmul așa cum fac oamenii.

Oamenii și papagalii arată sincronicitatea ritmului prin mișcări mari și voluntare, cum ar fi balansarea capului, dansul sau baterea cu picioarele. Șobolanii au afișat mișcări foarte mici care trebuiau capturate cu dispozitive speciale, cum ar fi un accelerometru montat pe cap și tehnologia de captare a mișcării, scriu cei de la Metro.co.uk.

Comportamentul a fost, de asemenea, mai observabil atunci când cercetătorii au atras șobolanii să stea pe picioarele din spate, ridicând sticla de apă sus, în comparație cu a sta în cele patru picioare.

„Natura fundamentală a percepției și sincronizării ritmului este că prezici momentul ritmului și te miști previzibil”, spune cercetătorul.

Deoarece mișcările șobolanilor sunt atât de mici, nu este clar dacă șobolanii pot prezice bătăile sau dacă doar reacționează la acestea. Atât Takahashi, cât și Patel subliniază că acest studiu nu arată că șobolanilor le place să danseze pe muzică umană. În continuare, Takahashi caută să vadă ce alte aspecte ale muzicii am putea împărtăși cu rozătoarele și alte animale.