Sistemul nostru solar se află în mijlocul unui spațiu aproape vid: cum ne afectează, explicația cercetătorilor

Conform cercetătorilor, sistemul nostru solar plutește în mijlocul unei regiuni goale, despre care se poate spune că este aproape vidă. Această regiune este caracterizată de plasmă de joasă densitate și de temperaturi ridicate.

Spațiul aproape vid care ne înconjoară măsoară o lungime de aproximativ 1.000 de ani lumină și este înconjurat de un înveliș de gaz neutru, mai rece și mai dens, dar și de praf.

Bubble Local, „globul” în care stă închis sistemul nostru solar

Oamenii de știință au denumit această regiune „Bubble Local” (în traducere aproximativă: „bula locală”) și s-a constatat că aceasta înconjoară sistemul nostru solar. De altfel, conform acestora, fenomenul nu ar fi unic în Calea Lactee, alte astfel de „bule” fiind descoperite și în imediata apropiere a altor sisteme solare, mai apropiate sau mai îndepărtate de cel în care locuim noi.

Cauza apariției acestei bule a reprezentat, încă de la descoperire, un subiect fierbinte pentru cercetărori. Ei au încercat să afle care este originea acesteia și, mai ales, cum ne-ar putea afecta pe noi, pământenii.

Ce trebuie să faci în decembrie dacă vrei să ai trandafiri superbi anul viitor. Vor înflori spectaculos

Orașul în care politicienii vor să interzică săruturile prin ordonanță de urgență. Ce amenzi riscă îndrăgostiții

„Aceasta este într-adevăr o poveste care ar putea avea legătură cu originea noastră; pentru prima dată ne putem explica cum s-au formarat stelele din apropiere”, a declarat astronomul Catherine Zucker, de la Institutul de Știință al Telescopului Spațial. Ea face parte din echipa care se ocupă cu studierea fenomenului neobișnuit. 

Bubble Local a fost descoperită relativ recent, în anii 1970 și 1980. Treptat, aceste observații au demonstrat că există o regiune imensă, de aproximativ 10 ori mai puțin densă decât mediul interstelar mediu, din galaxia Calea Lactee.

Deoarece știm că supernovele pot săpa cavități în spațiu, s-a tras concluzia că aceasta ar putea explica formarea colosului de aproape-vid.

Zucker, ajutată de echipa ei, a folosit date din cea mai recentă colectare a „Gaia” – un proiect în curs de desfășurare care are menirea de a cartografia pozițiile și mișcările stelelor din Calea Lactee. Vorbim despre cea mai mare precizie de până acum, în contextul tehnologiei curente. 

În momentul de față, nu se știe dacă acest fenomen ar putea avea impact asupra vieții pe Pământ.