Semnalele ciudate de pe Marte vin cu noi dezvăluiri: ce arată acestea despre trecutul Planetei Roșii

În data de 18 februarie 2021, roverul Perseverance amartiza în craterul Jezero de pe Planeta Roșie. Semnalele ciudate captate pe Marte vin cu noi dezvăluiri pentru oamenii de știință.

Din momentul amartizării, Perseverance a explorat regiunea în căutarea dovezilor vieții trecute, la fel ca și  roverul Curiosity. Aceasta include obținerea de mostre care vor fi plasate într-un cache și preluate de o viitoare misiune de returnare a probei ESA/NASA.

Acestea vor fi primele mostre extrase direct de rocă și sol marțian care vor fi analizate într-un laborator de pe Pământ, care se așteaptă să dezvăluie câteva fragmente tentante despre istoria planetei roșii. Dar se pare că nu trebuie să așteptăm misiunea de returnare a probei, deoarece roverul Perseverance trimite deja câteva date surprinzătoare înapoi pe Pământ.

Potrivit unui nou studiu realizat de o echipă de cercetare condusă de Universitatea din California din Los Angeles (UCLA) și Universitatea din Oslo, radarul de pătrundere al solului Perseverance a detectat că straturile de rocă de sub crater sunt înclinate ciudat. Aceste secțiuni ciudate ar fi putut rezulta din fluxurile de lavă care s-au răcit lent sau ar putea fi depozite sedimentare dintr-un lac subteran.

Precum România, fiecare țară are propria rețetă de supă sau ciorbă. Care ar fi cea mai bună, dar și cea mai cunoscută

Sancțiunile usturătoare pe care le vor primi românii care stau la bloc și au animale de companie. Ce spune legea, e oficial

Echipa de cercetare a fost condusă de Svein-Erik Hamran, profesor de sisteme autonome și tehnologii cu senzori la Universitatea din Oslo (UiO) și investigator principal al Radar Imager for Mars subsurFAce eXperiment (RIMFAX) la bordul roverului Perseverance.

Lui i s-au alăturat cercetători de la UiO, UCLA, Institutul de Științe Planetare (PSI), Vestfonna Geophysical, Centro de Astrobiología, Institutul Polar Norvegian, Laboratorul de propulsie cu reacție al NASA și mai multe universități. Lucrarea care descrie descoperirile lor a apărut recent în revista Science Advances.

Craterul Jezero, situat în Syrtis Major Planum, între Țările de Jos de Nord și Țările înalte de Sud, măsoară aproximativ 45 km în diametru și se crede că a fost cândva un lac. Această regiune a fost selectată în mod special ca loc de aterizare pentru Perseverance, care a explorat depozitele mari de roci și minerale argiloase depuse la marginea ei de vest, acolo unde apa s-a scurs cândva în crater.

La fel ca și Curiosity, scopul este de a afla mai multe despre perioadele în care Marte avea apă curgătoare pe suprafața sa, astfel încât oamenii de știință să își poată face o idee mai bună despre cum și când a trecut la planeta rece și aridă care este astăzi.

După cum indică ei în studiul lor, echipa a consultat primele date obținute de Radar Imager for Mars subsurFAce eXperiment (RIMFAX), care a efectuat primul sondaj radar de penetrare a solului montat pe rover al subsolului marțian.

Acest sondaj a fost efectuat în timp ce roverul a făcut drumul inițial de 3 km peste craterul Jezero și a furnizat date continue despre proprietățile electromagnetice ale structurii rocii de sub crater la adâncimi de 15 metri. Imaginile radar rezultate au arătat secvențe stratificate care coboară în jos la unghiuri de până la 15 grade.

David Paige, profesor UCLA de științe ale Pământului, planetelor și spațiului și unul dintre cercetătorii principali ai RIMFAX, a explicat într-un comunicat recent al ULCA Newsroom:

„Am fost destul de surprinși să găsim roci stivuite într-un unghi înclinat. Ne așteptam să vedem roci orizontale pe podeaua craterului. Faptul că sunt înclinate astfel necesită o istorie geologică mai complexă. S-ar fi putut forma atunci când roca topită s-a ridicat spre suprafață sau, alternativ, ar putea reprezenta un depozit mai vechi de deltă îngropat în podeaua craterului.”

RIMFAX pictează o imagine a geologiei subterane a lui Marte trimițând rafale de unde radar la suprafață, care sunt reflectate de straturile de rocă și alte caracteristici subterane. Acest lucru le permite oamenilor de știință să determine formele, densitățile, grosimea, unghiurile și compoziția obiectelor subterane pe baza modului în care undele radar sunt returnate la instrument.

Semnalele de pe Marte ar putea veni cu noi dezvăluiri despre viața care ar fi putut exista în trecut

După ce a analizat datele, echipa de cercetare a remarcat că roca stratificată era obișnuită în întreaga zonă studiată de Perseverance. Mai derutant, ei au descoperit că zonele înclinate aveau straturi de rocă foarte reflectorizante care se înclină în mai multe direcții.

Cea mai probabilă explicație pentru straturile înclinate la care au fost martori indică o origine magmatică (topită), unde mișcarea magmei în subteran a depus în timp straturi de rocă care s-au răcit și s-au solidificat. Cu toate acestea, există și posibilitatea ca straturile să fie sedimentare, un fenomen întâlnit frecvent în mediile apoase de pe Pământ.

În acest caz, caracteristicile rezultă din depunerea de apă a materialului în timp, care se întărește și devine stratificat. După cum a spus Paige, acest lucru a adus în minte o altă caracteristică familiară a Pământului:

„RIMFAX ne oferă o imagine a stratografiei lui Marte similară cu cea pe care o puteți vedea pe Pământ în tăieturile drumurilor de pe autostrăzi, unde stivele înalte de straturi de rocă sunt uneori vizibile pe versantul unui munte în timp ce treceți cu mașina.

Înainte să aterizeze Perseverance, au existat multe ipoteze despre natura și originea exactă a materialelor podelei craterului. Acum am reușit să restrângem gama de posibilități, dar datele pe care le-am obținut până acum sugerează că istoria podelei craterului poate fi ceva mai complicată decât am anticipat.”

Datele colectate de RIMFAX vor fi de mare valoare atunci când mostrele colectate de Perseverance vor fi returnate pe Pământ pentru analiză. Știind ce se află sub craterul Jezero și cum s-a format acesta va oferi contextul necesar pentru caracterizarea probelor.

Acest lucru va oferi o imagine mai clară despre cum și când Marte a avut apă curgătoare pe suprafața sa, pentru cât timp și dacă aceasta a fost intermitentă sau nu. De asemenea, va indica cum și când MarteMarte a trecut la mediul extrem de rece și uscat pe care îl vedem acolo astăzi. Cel mai important, aceste date ar putea dezvălui dacă Marte a fost vreodată capabil să susțină viața pe suprafața sa, ceea ce ar răspunde în sfârșit la o întrebare pe care oamenii și-au pus-o de secole.