Românul care ar fi fost mai bun ca Hagi sau Dobrin. Contradicțiile golgheterului Iuliu Bodola: între fotbal și antisemitism

Cu toate că atunci când vorbești despre fotbaliști talentați și celebri, ai tendința să te gândești la Gheorghe Hagi, ori poate chiar la Nicolae Dobrin, se pare că Iuliu Bodola ar fi fost mai bun decât cei doi, menționați anterior – iar asta în ciuda faptului că se știu foarte puține despre el.

Ce-i drept, faptul că există șanse minime să fi auzit de Iuliu Bodola este cauzat și de epoca nefastă în care a trăit acesta, de numele lui fiind legate diverse acuzații, de-a lungul anilor, inclusiv că ar fi fost antisemit și ar fi colaborat, la un moment dat, cu Gestapo-ul nazist.

Iuliu Bodola – fotografie de arhivă

„Pentru mine, cel mai mare fotbalist român din toate timpurile a fost Iuliu Bodola”

În luna februarie a anului curent s-au împlinit 110 de la nașterea celui pe care unii îl consideră cel mai bun fotbalist pe care l-a avut vreodată România.

„Pentru mine, cel mai mare fotbalist român din toate timpurile a fost Iuliu Bodola. Nici Nicolae Dobrin, nici Gică Hagi nu se puteau compara cu el”, declara Angelo Niculescu.

Cea mai falsificată bancnotă în 2024. La ce trebuie să fii atent ca să nu pici în capcană

Cutremur în România duminică seară. Ce magnitudine a avut și unde s-a produs

Era descris ca fiind un bărbat șarmant și extrem de elegant, manierat și mereu zâmbitor, care prefera să se însoțească de oameni mai tineri ca el, pentru a-i învăța câte una-alta din ce știe.

Nu bea niciodată alcool, fiind văzut consumând numai apă minerală, chiar și la ocaziile în care alcoolul ar fi fost scuzabil.

„Îşi începe cariera la vârsta de 16 ani în oraşul natal Brașov, la clubul Braşovia, după ce în perioada 1932–1937 evoluase ca atacant la faimosul Club Atletic Oradea (CAO), avându-i coechipieri pe Mircea David, Francisc Ronnay și Nicolae Covaci, fratele mult mai titratului Ștefan “Piști” Covaci care peste ani îi antrena pe Cruyff, Neeskens și Rep din legendara Ajax a anilor ’70.

Bodola a fost convocat în selecţionata României participantă la campionatul mondial din 1934, Italia. Debutase în naţională în acelaşi an, în partida împotriva Cehoslovaciei, pierdută cu 2-1. Între 1937-1940 a fost component al clubului Venus Bucureşti, una dintre echipele de frunte ale epocii. Presa din Capitală l-a menţionat pe Bodola cu apelativul “Duduș”. La campionatul mondial din 1938 din Franţa, face parte din lotul României. A jucat în meciul cu naționala Cubei, întâlnire terminată la egalitate”.

Totuși, ajunge să se stabilească în Ardealul de Nord, imediat după semnarea celui de-al doilea tratat de la Viena, și continuă să joace pentru Nagyváradi AC (adică Clubul Atletic Oradea). Împreună cu echipa sa, atinge culmile gloriei, devenind campion în Ungaria.

Imediat după ce se încheie războiul semnează cu Clubul Sportiv Feroviar (actuala CFR) și se stabilește în Ungaria pentru totdeauna, unde mai câștigă un trofeu.

Joacă până la vârsta de 39 de ani, iar apoi devine antrenor în 1950, servind atât echipele de tineret din Ungaria, cât și altele.

În definitiv, Bodola a reușit să bifeze 48 de selecții, ceea ce reprezenta o adevărată realizare în acele timpuri. Recordul i-a fost bătut abia în anul 1974, de către Mircea Lucescu.

Gică Hagi reușea și el să doboare un alt record, în 1997, când „Regele” înscria 30 de goluri.

Iuliu Bodola, împreună cu echipa de fotbal – Foto: preluare GSP.ro

Iuliu Bodola, antisemitul căsătorit cu o evreică

Dincolo de performanțele sportive ale lui Iuliu Bodola există și o latură mai puțin plăcută, însă care nu a reușit să fie confirmată pe deplin niciodată, de vreme ce există surse și zvonuri, alăturate câtorva informații ce ar putea avea caracter oficial.

Despre el se spune că ar fi fost antisemit și, mai mult decât atât, că și-ar fi impins ura pentru evrei până în punctul în care i-ar fi dat jos de pe trotuar, dacă se întâlnea cu ei pe stradă.

„Poliţia de Stat din Cluj a reţinut ieri şi escortat la Oradea pe cunoscutul fotbalist de profesie Iuliu Bodola, pentru delicte fasciste”, scria ziarul „Viaţa Nouă” din Oradea, în ata de 16 februarie 1945.

În plus, o altă poveste relatează cum Iuliu Bodola ar fi cerut unui afacerist evreu să-i cedeze o parte din companie, iar asta s-ar fi întâmplat sub presiuni venite de „sus”.

Tot despre el s-a zis că ar fi fost, la un moment dat, închis și, poate și mai grav decât atât, că ar fi colaborat direct cu Gestapo-ul lui Adolf Hitler.

Totul în condițiile în care soția lui era evreică, ceea ce face și mai greu de crezut că ar fi putut să nutrească atâtea sentimente antisemite.

Indiferent care dintre aceste povești este adevărată și, mai ales, dacă, Iuliu Bodola a marcat 12 goluri în prima divizie românească, plus alte 85 în liga maghiară.

A participat cu țara noastră la două turnee finale ale C.M.: mai exact în 1934 (Italia) și în 1938 (Franța).

Moare în capitala Ungariei, în 1992, la vârsta de 80 de ani.

Iuliu Bodola (Bodola Gyula) / Foto: Wikipedia.com