Programele Rabla și Rabla Plus – ce nu li se spune, de fapt, românilor care se înscriu

De ani de zile, cele două programe guvernamentale Rabla și Rabla Plus reprezintă o reală oportunitate pentru românii care vor să-și cumpere autoturisme noi, dar care sunt împiedicați să facă acest lucru din cauza condițiilor economice vitrege. Statul îți oferă, prin aceste programe, șansa de a primi o primă de casare destul de bună pe vechea mașină și, deci, îți poți cumpăra o nouă mașină cu mai mare ușurință. Doar că sunt multe detalii pe care un om de rând nu le știe despre cele două programe.

De exemplu, o analiză recent efectuată de Natalia Ciobanu și Adela Fofiu, respectiv asociația 2Celsius, scoate la iveală multe lucruri interesante despre aceste două programe deosebit de populare.

Ne vom apleca asupra celor subliniate în studiu și vom avea suficiente date, la finalul acestui material, pentru a ne contura o concluzie despre cât de eficiente, utile și practice sunt ele, de fapt, dincolo de ceea ce credem în acest moment.

Pentru început, trebuie punctate câteva elemente generale legate de ce au însemnat, în cifre, programele din acest an. În ediția de anul acesta, programele au venit cu o serie de modificări. În ceea ce privește Programul Rabla Clasic, prima de casare este de 6.000 lei, respectiv 9.000 lei în cazul predării a 2 autovehicule uzate, la care se pot adăuga următoarele ecobonusuri, astfel:

Cât plătești dacă folosești aerul condiționat pentru a te încălzi iarna? Cum îți afectează factura

Când se aprind luminițele de Crăciun în București în 2024

-ecobonus în valoare de 1.500 lei, pentru autovehiculul nou, exceptând motocicletele, al cărui sistem de propulsie generează maximum 120 g CO2/km în sistem WLTP;
-ecobonus în valoare de 1.500 lei, pentru autovehiculul nou, exceptând motocicletele, echipat cu motorizare GPL/GNC;
-ecobonus în valoare de 3.000 lei la achiziţionarea unui autovehicul nou, exceptând motocicletele, echipat cu sistem de propulsie hibrid;
-ecobonus în valoare de 1.500 lei, pentru casarea fiecărui autovehicul uzat cu o vechime de cel puțin 15 ani de la data fabricației și care are norma de poluare Euro 3 sau inferioară.

O altă modificare se referă la vechimea autovehiculului uzat eligibil în cadrul programului, care trebuie să fie de cel puțin 6 ani de la data primei înmatriculări în România. De asemenea, a fost eliminat termenul de 60 zile de casare/radiere a autovehiculului uzat, solicitanții având posibilitatea de a-l casa/radia până la emiterea facturii autovehiculului nou.

Pentru achiziționarea de motociclete noi în schimbul predării spre casare a unui autovehicul uzat, s-a acordat o primă de casare de 6.000 lei, la care se pot adauga:

-ecobonus în valoare de 1.500 lei, pentru autovehiculul nou motocicletă al cărui sistem de propulsie generează maximum 90 g CO2/km în sistem WMTC;
-ecobonus în valoare de 1.500 lei, pentru casarea unui autovehicul uzat cu o vechime de cel puțin 15 ani de la data fabricației și care are norma de poluare Euro 3 sau inferioară.

Tot anul acesta, valabilitatea notei de înscriere în cadrul Programului Rabla Clasic a fost extinsă la 300 de zile de la data emiterii, timp în care beneficiarii vor derula toate procedurile specifice de achiziție a autovehiculului nou.

În cadrul Programului Rabla Plus s-a introdus obligativitatea casării unui autovehicul uzat pentru achiziționarea unui autovehicul nou. Totodată, pentru fiecare autovehicul nou, există posibilitatea casării a maximum 2 autovehicule uzate. Cuantumul finanțării a fost de de:

-51.000 de lei pentru un autovehicul nou pur electric sau a unui autovehicul nou cu pilă de combustie cu hidrogen și 26.000 de lei pentru un autovehicul nou electric hibrid plug-in, exceptând motocicleta, care generează maximum 80 g CO2/km în sistem WLTP, în schimbul casării unui autovehicul uzat;
-54.000 de lei pentru un autovehicul nou pur electric sau a unui autovehicul nou cu pilă de combustie cu hidrogen și 29.000 de lei pentru un autovehicul electric hibrid plug-in, care generează maximum 80 g CO2/km în sistem WLTP, pentru achiziționarea unui autovehicul nou, în schimbul casării a două
autovehicule uzate;
-pentru fiecare autovehicul uzat mai vechi de 15 ani și care are norma de poluare nu mai mare de Euro 3, se adăugă un ecobonus de 1.500 lei/autovehicul.

De asemenea, ecotichetul pentru achiziționarea unei motociclete electrice este 26.000 lei, la care se poate adăuga un ecobonus în valoare de 1.500 lei, pentru casarea unui autovehicul uzat cu o vechime de cel puțin 15 ani de la data fabricației și care are norma de poluare Euro 3 sau inferioară. Valabilitatea notei de înscriere în cadrul Programului Rabla Plus a fost extinsă la 300 de zile de la data emiterii, timp în care beneficiarii vor derula toate procedurile specifice de achiziție a autovehiculului nou. Valoarea finanțării nu poate depăși 50% din preţul de comercializare al autovehiculului nou achiziționat prin cele două programe.

Ce se află, de fapt, în spatele Programelor Rabla și Rabla Plus

Pentru început, se află o dificultate semnificativă de a-ți permite achiziționarea unei mașini prin intermediul celor două programe. Deși e drept că primele și ecobonusurile reprezintă totuși o sumă de bani ce te poate ajuta, situația nu e chiar simplă din perspectivă financiară.

E extrem de dificil pentru tine dacă ai salariul minim, dar chiar și salariul mediu pe economie! „Dacă mergem pe ideea să ne punem 10% deoparte, din salarii, pentru a ne cumpăra maşină, o persoană care câştigă salariul minim pe economie ar avea nevoie de la 26 până la 51 de ani de economie că să acumuleze suma necesară să îşi cumpere o maşină, cu programul Rabla”, se subliniază în studiu.

De altfel, în cazul unui salariat ce încasează salariul mediu pe economie, timpul necesar de economisire pentru o mașină prin Rabla se întinde pe o perioadă cuprinsă între 10 până la 20 de ani.

„Salariul mediu din Cluj Napoca este diferit de salariul mediu din Teleorman. Mergând pe ideea unui salariu mediu naţional, eu, ca persoană cu salariul mediu – aş avea nevoie să economisesc 10% din salariu timp de 10 până la 20 de ani că să-mi cumpăr cu programul Rabla o maşină nouă, mai ieftină.

Când ne uităm la numărul acesta de ani pentru persoane cu salarii medii, mai ales cu salarii minime pe economie, ne dăm seama cât de greu ar fi cuiva să poată să-şi pună bani deoparte să-şi ia o maşină nouă, chiar cu programul Rabla. Asta dacă nu ţinem cont că salariul mediu pe economie în judeţe precum Teleorman, Iaşi, Vaslui, este mai puţin decât coşul minim de consum, ceea ce înseamnă că este puţin probabil să-şi permită cineva să pună 10% din salariu fără a tăia din altă parte, din necesităţile de bază”, a precizat Natalia Ciobanu.

În continuare, autorii studiului citat la începutul articolului ridică o problemă interesantă. „De la introducerea programului Rabla în 2005 și până în 2021, din bugetul statului au fost cheltuite peste 5 miliarde de lei. Prima parte a studiului privind succesul programului Rabla în a-și atinge obiectivele de mediu propuse 1 a scos în evidență că impactul real al acestuia asupra îmbunătățirii calității mediului nu a fost demonstrat de către gestionarii programului – Administrația Fondului pentru Mediu (AFM). Drept urmare, nu există argumente solide care să justifice cheltuirea în continuare a banilor din fondul pentru mediu în scopul derulării viitoare a acestui program.

Mai mult decât atât, faptul că pentru fiecare mașină nouă în România sunt înregistrate cinci mașini vechi face ca programul Rabla să fie inutil în ceea ce privește eliminarea vechilor mașini de pe drumurile României. De aici rezultă o serie de alte întrebări: având la dispoziție acest program, de ce preferă oamenii să achiziționeze mașini la mâna a doua? Câtă lume își permite să acceseze programul Rabla și Rabla Plus? Care este, dar mai ales, care ar putea fi impactul programului asupra asigurării mobilității în rândul familiilor defavorizate din România?”, se arată în studiu.

În analiză se mai arată că, în încercarea de a îmbunătăți calitatea mediului prin înnoirea parcului auto național programul este destinat eșecului pe care l-a și demonstrat cu precădere în ultimii 3 ani Rabla/Rabla Plus își propune să scoată din circulație mașinile mai vechi de 8-15 ani. Cu peste 1.7 milioane de autovehicule înmatriculate în 2018 și 2020, dintre care aproximativ 75% (i.e. în jur de 1.4 milioane) sunt second-hand39,40, dacă aplicăm distribuția procentuală a mașinilor mai vechi de 10 sau chiar 15 ani, ajungem la concluzia că doar în acești 3 ani au fost puse pe piață cel puțin tot atâtea mașini mai vechi de 15 ani câte a reușit programul Rabla/Rabla Plus să scoată în 15 ani de la lansare (i.e. 682.304 autoturisme casate din 2005 până în 2019).41 Acest lucru face ca programul Rabla să fie practic inutil în ceea ce privește eliminarea vechilor mașini de pe drumurile României.

În cele din urmă, autorii studiului ne atrag atenția asupra unui aspect ce reprezintă tocmai motivul pentru care promovăm acest material. „În presă nu am identificat niciun articol de opinie sau de analiză critică a programelor Rabla/Rabla Plus, întregul eșantion de articole jurnalistice fiind un exercițiu simplu de diseminare și de informare publică în care nu regăsim interes pentru contextul mai larg al cheltuirii banului public, și nici îngrijorare legată de utilizarea în repetate rânduri de către AFM a vitezei de epuizare a bugetului drept măsură de succes a programului”, se arată în studiu.