Povestea fascinantă a românilor care au deturnat avioane în comunism: ce au făcut ca să scape de Ceaușescu
Dorința de libertate i-a determinat pe unii oameni să ia măsuri extreme. Astfel, câțiva români au deturnat avioane în comunism, punând la cale un plan elaborat.
În timp ce unii încercau să traverseze Dunărea înot, alții se gândeau la un plan demn de filme cu spioni, în încercarea de a ajunge în Viena, în primăvara anului 1971. Adalbert Moka, din Marghita, o localitate la 50 de km de Oradea este cel care era liderul grupului pentru deturnarea avionului în perioada comunistă.
„Aveam 32 de ani atunci, dar nu aş mai lua-o de la capăt. Am mai spus-o: era mai uşor să spargem o bancă decât să deturnăm un avion. Am avut mare noroc“, a spus acesta pentru adevarul.ro.
Chiar dacă anterior a dorit să viziteze Occidentul legal, acestuia i s-a refuzat eliberarea unui pașaport. S-a gândit să treacă Dunărea înot, însă în urma unui accident, și-a pierdut un picior. Apoi, s-a gândit să se ascundă într-un tren însă acestea erau percheziționare.
După ce a văzut la televizor o știre despre deturnarea unui avion, atunci această idee a început să prindă rădăcini în mintea sa. Erika Faber a relatat întreaga „operațiune” în romanul „Aripi frânte”, menționând și faptul că unii au ales să renunțe la idee de teama Securității.
Echipa era formată din Adalbert Moka, Robert Vamos, Alexandru Miheller, Ianos Weier și frații Ioan și Iosif Papp. Au făcut rost de două puști de vânătoare cu țevile tăiate, două pumnale și un pistol, mergând să îți cumpere bilete.
Cu toate că locurile erau ocupate în totalitate pentru data de 27 mai 1971, liderul grupului a hotărât ca acea să fie data. Astfel, au plecat spre aeroportul din Oradea, 4 dintre ei pe un drum, iar ceilalți doi pe un alt drum, ca să nu trezească suspiciuni.
Români care au deturnat avioane în comunism din dorința de libertate
Un prieten de-al lor, Putyu Feher era taximetrist și a fost trimis pe locul din spate, în timp ce Weiser a luat locul acestuia la volan. Planul consta în a lăsa toți pasagerii să se urce la bord, iar ei să ajungă cu mașina aproape de avion să se urce în el și să îl deturneze până la Viena.
Cum socoteala de-acasă nu se potrivește cu cea din târg, din cauza emoțiilor, Weiser a pornit motorul înainte să fie finalizată îmbarcarea pasagerilor. Văzând mașina pornită, ceilalți doi au început să alerge și ei către avion, iar mașina s-a oprit la trei metri distanță de aeronavă.
Pasagerii s-au speriat când au văzut mașina, iar Moka a început să tragă câteva focuri în aer. Paznicul de lângă aeronavă a fost dezarmat, iar Vamos a intrat în cabină, constatând că niciun pilot nu se afla la bordul avionului. Cu toate acestea, IL-14 reușea să decoleze, cu toate că asupra lui era lansată o rafală de gloanțe.
Pilotul a făcut tot posibilul pentru a nu a ajunge la Viena, astfel că a luat legătura cu turnul de control, în încercarea e a ateriza pe aeroportul din Arad, iar apoi a invocat că va rămâne fără combustibil. În spațiul aerian al Ungariei, două avioane rusești au încercat să îi intimideze.
După două ore, avionul Tarom ateriza pe pista din Viena. Cu toate acestea, Moka era condamnat la 30 de luni de închisoare, iar ceilalți membri, pedepse mai mici. După ce au fost eliberați, aceștia s-au angajat, iar lucrurile pentru ei au început să meargă din ce în ce mai bine.
Deși ei scăpaseră, familiile acestora au început să fie terorizate de către Securitate. Din cauza dorului față de soția sa Irina, Moka a făcut un pas îndrăzneț: să ajungă din nou în România pentru a o lua lângă el în Austria. Autoritățile române îl condamnaseră la 23 de ani de închisoare, astfel că acesta a fost prins în Iugoslavia și trimis în țară.
A fost închis la Craiova timp de 12 ani, până în anul 1988, atunci când Nicolae Ceaușescu a dat ordinul de amnistie, anulând jumătate din pedeapsă. După Revoluția din 1989, a plecat cu soția sa în Ungaria. Cu toate că a încercat să ajungă în Austria, din cauza lipsei vizei, a fost dat jos din tren.
Potrivit unui bilanț al Securității, în anul 1971 au avut loc cele mai multe încercări de deturnare a avioanelor. Astfel, în data de 16 februarie 1971, doi muncitori de la Exploataea minieră „Nistru” din Maramureș, au fost arestați pentru furtul materialului exploziv. Acesta urma a fi utilizat în amenințarea echipajului avionului care urma să aibă cursa pe ruta Baia Mare- Cluj – București.
Alți români, aflați în spatele gratiilor, au pus la cale un plan de a evada din România. Grupul era constituit din 6 persoane și dorea să ajungă în Canada. Securitatea a aflat însă de planul acestora care includea și procurarea armamentului, aflarea datelor cu privire la regimul de zbor al avioanelor, dar și cantitatea de combustibil necesară pentru a ajunge la Viena.
De asemenea, în data de 18 august 1971, Inspectoratul de Securitate Județean din Iași era informat cu privire la un bărbat care dorea să deturneze un avion care circula pe ruta Iași – București. Prietenul său din copilărie a fost cel care a mers la Securitate și le-a spus despre planul acestuia.