Pelicula „Osânda” a fost cadrul perfect al iubirii secrete a actorului Amza Pellea. Povestea de dragoste dintre artist și partenera sa de pe platoul de filmare ar fi avut șanse să nu existe niciodată.
Filmul „Osânda” care reprezintă ecranizarea romanului „Velerim și Veler Doamne” al lui Victor Ion Popa îl determină pe Sergiu Nicolaescu să accepte finalizarea unui film de o slabă însemnătate, „Zile fierbinți”. Astfel, în luna martie a anului 1975, Consiliul Culturii și Educației Socialiste refuză aprobarea intrării în producție a filmului „Osânda”.
Dumitru Ghișe, un membru al Comitetului Central, vine cu o recomandare la adresa regizorului pentru a realiza un film de actualitate, astfel că Dumitru Popescu va fi îmbunat și își va da acceptul cu privire la pelicula în care urma să joace Amza Pellea.
„Aşa se numeau filmele regimului, care abordau cu realism-socialist problemele de viaţă. Foarte rar izbuteau unele să fie bune. Eu evitasem cu succes astfel de teme care, indiferent cum ieşea filmul la final, rămâneau un compromis pe care trebuia să-l accepţi. Prietenul meu Francisc Munteanu, care era un maestru al compromisului, îmi propunea adaptarea ultimului său roman, «Copacii mor în picioare», de altfel un titlu minunat“, afirma Sergiu Nicolaescu.
La nici o lună, Sergiu Nicolaescu primește aprobările la scurt timp după ce a predat Casei de Filme nr.5 decupajul regizoral al peliculei. La aproximativ o jumătate de an încep filmările, însă nu înainte ca filmul „Zile fierbinți” să fie finalizat, film care a fost turnat în 22 de zile.
În scenariul filmului apare povestea lui Manlache Preda care revine acasă după un deceniu petrecut în ocnă și alți doi ani în război. Acesta este acuzat pe nedrept de asasinarea boierului Leon Pârâianu, astfel că decide să fugă în munți alături de iubirea vieții sale, Rusanda.
În distribuție apar nume precum Amza Pellea, Ioana Pavelescu, Gheorghe Dinică, Emmerich Schäffer, Aimée Iacobescu, Alexandru Dobrescu, Sergiu Nicolaescu, Ernest Maftei, Mihai Mereuță, Corneliu Gîrbea, Vasile Nițulescu și Constantin Rauțchi.
Dacă în film, Manlache și Rusanda trăiesc o poveste de dragoste, realitatea nu a fost nici ea departe de acest scenariu. Astfel, între Amza Pellea și Ioana Pavelescu înflorește o iubire pe platourile de filmare, ajungând să trăiască o vreme împreună, în ciuda faptului că actorul era căsătorit.
Despre această poveste puțini știau, fiind un secret care a reușit să iasă la iveală, însă colegul de scenă Candid Stoica a reușit să îl determine pe marele actor să mărturisească idila dintre el și Ioana Pavelescu. Interviul a fost luat în data de 24 decembrie 1982, iar ulterior publicat pe blogul lui Candid Stoica.
„Nimerişi la punctu’ slab. La «Osânda» avusei de la cel de sus o osândă. Om în toată firea, îmi pierdui capul şi mă-ndrăgostii de partenera mea din film şi, ca să nu mai fac contabilitate dublă, vorba lui Nea Iancu, plecai de acasă, că fata de care mă-ndrăgostii era, măi băiete, ceva ce nu se există decât în filme, ca să glumim.
Avea nişte picioare care porneau direct din gât şi, ca să nu mai pierdem timp cu întrebarea ce s-a mai întâmplat, îţi mărturisesc că idila s-a terminat ca o vâlvătaie care se stinge repede, că fiind iarnă şi frig, fata îmi ceru un vizon. Ce să fac? Dădui din colţ în colţ, că să vezi, că o fi, c-o păţii, vezi Doamne, ca să treacă iarna. Dar avusei ghinion de-o iarnă lungă şi vrând-nevrând, fui obligat până la urmă să-i iau vizonu’… Şi trăirăm în pace şi onor până-n iarna următoare, când fuse neică iar o iarnă tare friguroasă şi fata îmi mai ceru iar un vizon, ca să aibă de schimb.
Dar acu’ mă gândii mai mult: bine, fac rost de bani, îi mai iau un vizon, dar ce mă fac dacă la anu’ vine o iarnă şi mai friguroasă şi o să mai vrea iar un vizon? Aşa că mă întorsei acasă cu coada-ntre picioare, iar nevastă-mea, mintoasă, mă primi cu braţele deschise”, îi mărturisea Amza Pellea lui Candid Stoica.
La rândul său, Ioana Pavelescu a povestit despre pelicula în care a jucat alături de Amza Pellea, afirmând că:„Sergiu Nicolaescu era într-o efervescenţă de inspiraţie, Amza Pellea domina tot în jurul lui cu o graţie şi bărbăţie cum numai la marile personalităţi poţi vedea, Gheorghe Dinică era fermecător, Sandu David cu o modestie de mare artist lumina cu poezie fiecare cadru, iar Tiberiu Olah a compus o muzică de invidiat chiar şi de cei mai importanţi compozitori ai cinematografiei universale“.