ONU „a rezolvat” foametea în lume: a clasificat-o în funcție de gravitate. Problema lipsei alimentelor de minimă necesitate ia amploare

Se spune că primul pas spre rezolvarea unei probleme este să o conștientizezi. Foametea este, de prea mulți ani, una dintre principalele motive pentru care omenirea suferă. Cu atât mai mult începând din 2021, când fenomenul pare să se fi accentuat.

Se estimează că, numai anul trecut, față de situația cu care eram obișnuiți, 40 de milioane de oameni au fost afectați de foamete, în plus.

În acest sens, ONU s-a autosesizat și a întocmit un raport cu privire la criza alimentară care îi afectează pe oameni. Situația nu este deloc una „roz” și, din nerefericire, există marea posibilitate ca, în viitorul aproapiat, să se înrăutățească.

De ce foametea devine tot mai acută, în lume

Foametea, acest fenomen îngrijorător care nu este, nici pe departe, unul nou, devine din ce în ce mai acut, în lume. Motivele pentru care acest lucru se întâmplă sunt unele cât se poate de evidente. Dacă într-o primă instanță, pandemia de Covid-19 a accentuat această problemă, din pricina șomajului care a pus stăpânire pe angajații din multe dintre companii, în contextul restricțiilor, războiul de la granița cu România nu a făcut decât să accelereze acest fenomen, la calcul adăugându-se, de asemenea, sutele de mii de ucraineni lăsați fără apă și mâncare.

Cele mai bune tipuri de făină pentru cozonac. Ce trebuie să cauți pe eticheta produsului

Cum arată și ce profesie are Cosmin Georgescu, fiul lui Călin Georgescu. Motivul pentru care este prieten cu Novak Djokovic

Ba mai mult, imposibilitatea exporturilor de cereale, din Ucraina spre alte părți, va acționa ca un joc de domino, în mai multe țări de pe glob. Una dintre cele mai afectate ar putea fi Somalia, țara care nu e străină deloc de insecuritate alimentară.

În ciuda ajutoarelor umanitare, foametea nu poate fi rezolvată- nu fără a fi luate măsuri de cursă lungă.

Un prim pas a fost făcut de reprezentanții de la ONU, care au clasificat foametea în categorii distincte, în funcție de gravitate.

S-au luat în calcul niveluri de la 3 la 5, ținându-se cont de securitatea alimentară, după cum urmează: „criză”, „urgență” și „catastrofă”.

„Dacă nu facem mai mult pentru a susţine regiunile rurale, magnitudinea pagubelor legate de foamete şi de degradarea nivelurilor de viaţă va fi dramatică. Este necesară o acţiune umanitară urgentă şi la o scară mare”, a declarat Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), adăugând că „Războiul a scos deja în evidenţă natura interconectată şi fragilitatea sistemelor alimentare”.