Medicii au „reînviat” o licărire din ochii unui pacient decedat de mai bine de 5 ore
Medicii au reușit o premieră în cazul unui pacient decedat. Aceștia au reușit să restabilească o slabă sclipire de viață în cazul celulelor aflate pe moarte.
Pentru a înțelege mai bine modul în care celulele nervoase cedează în fața lipsei de oxigen, o echipă de cercetători americani a măsurat activitatea în celulele retinei umane și de șoarece la scurt timp după moartea lor.
În mod uimitor, cu câteva modificări ale mediului țesutului, au reușit să revigoreze capacitatea celulelor de a comunica câteva ore mai târziu. Atunci când sunt stimulate de lumină, retinele post-mortem s-au dovedit a emite semnale electrice specifice, cunoscute sub numele de unde B.
Aceste unde se văd și în retinele vii și indică comunicarea între toate straturile de celule maculare care ne permit să vedem. Este pentru prima dată când ochii donatorilor umani decedați au răspuns vreodată la lumină în acest fel, iar unii experți pun la îndoială natura ireversibilă a morții în sistemul nervos central.
„Am reușit să trezim celule fotoreceptoare din macula umană, care este partea retinei responsabilă de vederea noastră centrală și de capacitatea noastră de a vedea detaliile fine și culorile. În ochii obținuți până la cinci ore după moartea unui donator de organe, aceste celule au răspuns la lumină puternică, lumini colorate și chiar fulgerări foarte slabe”, a explicat cercetătorul biomedical Fatima Abbas de la Universitatea din Utah.
După moarte, este posibil ca unele organe din corpul uman să fie salvate pentru transplant. Cu toate acestea, după ce circulația încetează, sistemul nervos central în ansamblu nu mai răspunde atât de rapid în cazul oricărei forme de recuperare pe termen lung.
Medicii au reușit o nouă premieră în cazul unui pacient decedat
Ceea ce este interesant constă în faptul că nu toate tipurile de neuroni mor în același ritm. Diferite regiuni și diferite tipuri de celule au mecanisme de supraviețuire diferite, ceea ce face ca întreaga problemă a morții cerebrale să fie mult mai complicată.
Învățarea modului în care țesuturile selectate din sistemul nervos fac față unei pierderi de oxigen ne-ar putea învăța ceva despre recuperarea funcțiilor cerebrale pierdute. Cercetătorii au avut deja noroc. În 2018, oamenii de știință de la Universitatea Yale au ținut prima pagină a ziarelor când au ținut creierul de porc în viață până la 36 de ore după moarte.
Prin restabilirea oxigenării și a unor nutrienți în ochii donatorilor de organe, cercetătorii de la Universitatea din Utah și Scripps Research au reușit să declanșeze activitate sincronă între neuroni după moarte. Inițial, experimentele au arătat că celulele retiniene au continuat să reacționeze la lumină timp de până la cinci ore după moarte.
Cu toate acestea, semnalele cruciale ale undelor B intercelulare au scăzut rapid, aparent din cauza pierderii de oxigen. Chiar și atunci când țesutul retinian este protejat cu grijă de privarea de oxigen, cercetătorii nu au reușit să restabilească complet robustele unde B.
În plus, renașterea temporară a celulelor retiniene nu înseamnă că globii oculari ai donatorului ar putea „vedea”, desigur. Centri vizuali mai înalți din creier sunt necesari pentru a reînvia senzația și percepția vizuală completă.
Dacă neuronii specializați, cunoscuți sub numele de fotoreceptori, pot fi reînviați într-o anumită măsură, atunci oferă speranță pentru transplanturi viitoare care ar putea ajuta la restabilirea vederii la cei cu boli oculare. Acest studiu a fost publicat în publicația Nature.