Libertatea presei în România, un mit, iar avertismentul vine de la Bruxelles: cum te afectează pe tine

Pe hârtie, jurnaliștii români au libertatea de a spune tot ce își doresc. În realitate, însă, restricțiile, influența și controlul sunt atât de mari când vine vorba de mediile de informare din țara noastră, încât Comisia Europeană a emis un avertisment important pe marginea situației din România.

Presa din România a fost pusă pe aceeași linie cu publicațiile din Bulgaria și Ungaria, când vine vorba de absența libertății de exprimare, după cum se arată în raportul UE referitor la respectarea statului de drept. Alte țări prezente în aceeași categorie problematică sunt Grecia, Malta, Polonia și Slovenia. Analiza este realizată de Media Pluralism Monitor și separă statele membre UE pe cinci niveluri.

Libertatea presei, o problemă în România

Ca referință, monitorul pluralismului mediatic face un efort de a evalua riscurile la adresa libertății presei în statele membre ale Uniunii Europene pornind de la mai multe domenii. Este vorba de protecția de bază a libertății mediatice, pluralitatea pieței, independența politică și incluziunea socială a mass-media.

Partea bună este că acești factori nu au suferit schimbări majore în 2021. Partea proastă este că, cel puțin cazul României, indicii nu se aflau într-o situație foarte bună. La fel de grav este că independența politică rămâne ea și la un nivel de risc mediu, pe când concentrarea presei își menține un nivel de risc foarte ridicat pe întregul continent.

Cât costă să te cazezi o noapte în casa de vacanță a lui Tudor Chirilă din Sibiu. E vecin cu Andreea Esca

Cum se tund trandafirii în luna ianuarie ca să facă multe flori în primăvară. Trucul experților în grădinărit

Ce recomandă Comisia Europeană pentru România, conform Profit.ro, după cum se arată pe site-ul instituției:

• să se asigure că revizuirea legilor justiției consolidează garanțiile privind independența justiției, inclusiv prin reformarea regimului disciplinar al magistraților, și să ia măsuri pentru a răspunde preocupărilor rămase cu privire la investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor în sistemul judiciar, ținând seama de standardele europene și de avizele relevante ale Comisiei de la Veneția.
• să introducă norme privind activitatea de lobby pentru membrii Parlamentului.
• Să abordeze provocările operaționale ale Direcției Naționale Anticorupție, inclusiv în ceea ce privește recrutarea de procurori, și să monitorizeze îndeaproape impactul acestei măsuri asupra noului sistem de investigare și urmărire penală a infracțiunilor de corupție în sistemul judiciar.
• Să consolideze normele și mecanismele de consolidare a guvernanței independente și a independenței editoriale a serviciilor publice de media, ținând seama de standardele europene privind serviciile publice de media.
• Să asigure o consultare publică eficientă înainte de adoptarea proiectelor de lege.
• Continuarea eforturilor de a crea o instituție națională pentru drepturile omului, ținând seama de principiile ONU de la Paris.