La ce ritualuri erau folosite colindele în trecut, în toată România

Pentru că se apropie cu pași repezi sărbătorile de iarnă, am decis ca astăzi să vorbim despre celebrele colinde care răsună în toată luna decembrie.

Este vorba de cântecele tradiționale românești de tip felicitări sau urări epico-liric, care au între 20 și 60 de versuri.

Datina colindatului este una veche, din perioada precreștină, și se face în preajma Crăciunului și a Anului Nou. Colindele au o sumedenie de variante și versiuni, potrivit diferitelor regiuni și graiuri.

Hai să aflăm mai multe detalii!

Metroul ce arată precum un muzeu: unde se află cele mai frumoase stații subterane din lume, mii de oameni le vizitează în fiecare an

Intrarea Maicii Domnului în Biserică 2024. Ce nu e bine să faci pe 21 noiembrie, potrivit tradiției

Originea colindelor

La începuturi, colindele erau folosite cu funcție ritualică pentru fertilitate, rodire și belșug. Se rosteau, de obicei, la începutul anului agrar, adică la venirea primăverii, sau la sfârșitul anului agrar, adică toamna, când se culegeau toate recoltele. În luna ianuarie a fiecărui an, colindele aveau ca scop alungarea spiritelor.

În Evul Mediu, sub influența Bisericii, peste colinde s-a suprapus elementul creștin care azi se regăsește tot mai adesea în refren. Dar cu trecerea anilor și evoluția oamenilor, scopul ritualic al colindelor a fost uitat și au rămas doar cu atmosfera sărbătorească, de ceremonie, petreceri și urări.

Clasificarea colindelor

Colindele sunt și ele de mai multe feluri, în funcție de sfera lor tematică: în funcție de destinatar (fată, băiat, negustor, tineri însurăței, logodiți etc), de locul de desfășurare (la intrarea și la plecarea din casă, de fereastră) sau a momentului respectiv (de doliu, de zori).

În mare parte, urările mai sunt și pentru comunicare, inițiere, întărire a coeziunii grupului social, protecție, manifestare a sacrului și experimentare a acestuia, onomastice sau catharetice.

Tipologia colindelor

Colindele nu sunt împărțite strict în categorii anume, dar specialiștii au reușit să le clasifice cât de cât. Este vorba de etnologul Nicolae Ursu și cercetătoarea Rodica Giurgiu care au făcut o clasificare pe care puțini români o știu și anume:

• Colinde protocolare
• Colinde profesionale
• Colinde de fată
• Colinde de flăcău
• Colinde familiale
• Colinde edificatoare/moralizatoare
• Colinde de trecere
• Colinde-baladă
• Colinde-cântece
• Colinde neîncadrabile
• Plugușoare și urări de Anul Nou

Evident, categoriile enumerate au câteva colinde sau urări specifice zonei din care provin și în care încă se mai folosesc.

Cum decurge o colindă

În trecut, în vremurile precreștine, colindele erau foarte zgomotoase și durau mai multe zile. Se organizau mese comune cu ofrande vegetale și animaliere, dansuri sau reprezentații dramatice. Dacă înainte ritualurile aveau loc primăvara sau toamna, acum ele au loc doar de Crăciun și după Anul Nou.

„Ritualul se desfășoară de obicei începând din Ajunul Crăciunului, până dimineața zilei următoare. Grupul de 6 până la 30 de colindători aleg un vătaf, care cunoaște obiceiurile tradiționale și vreme de 18 sau 40 de zile se adună de 4-5 ori pe săptămână, într-o casă anumită, ca să primească instrucția necesară.

În seara zilei de 24 decembrie, îmbrăcați în straie noi și împodobiți cu flori și zurgălăi, colindătorii fac urări mai întâi la casa gazdei, apoi trec pe la toate casele din sat. Chiuie pe străzi, cântă din trompete și bat darabana, pentru ca larma făcută să alunge duhurile rele și să-i vestească pe gospodari de sosirea lor.

Ei cântă prima colindă la fereastră și după ce au primit învoirea celor ai casei, intră în casă și își continuă repertoriul, dansează cu fetele tinere și rostesc urările tradiționale. Colindătorii aduc sănătate și bogăție, reprezentate de o rămurică de brad pusă într-un vas plin cu mere și pere mici.

Exceptând familiile cele mai sărace, de la celelalte primesc daruri: colaci, plăcinte, fructe, carne, băutură etc. După ce au străbătut întreg satul, grupul colindătorilor organizează o serbare la care iau parte toți tinerii”, explica Mircea Eliade în „Istoria credințelor și ideilor religioase”.

Cele mai cunoscute colinde

Dintre toate colindele românești, doar câteva au prins notorietate și sunt cântate constant. Este vorba de:

• Florile Dalbe
• Moș Crăciun cu plete dalbe
• O, ce veste minunată!
• Trei păstori
• Am plecat să colindăm
• Sus la poarta Raiului
• Astăzi s-a născut Hristos
• Deschide ușa, creștine
• Din an în an
• Steaua sus răsare
• Deschide ușa, creștine
• Bună dimineața la Moș Ajun
• O, brad frumos