Internetul se schimbă în România: ordinul vine direct de la Ministerul Digitalizării

Internetul se reglementează în România. Viteza maximă de transfer a datelor va fi de cel puțin 100 Mbps. Autoritățile publice vor fi obligate să sprijine accesul la astfel de servicii, prin emiterea cu celeritate a autorizațiilor de construcții sau acces gratuit pe proprietatea publică sau privată pe care o administrează pentru instalarea de rețele.

Potrivit unui proiect de ordin al Ministerului Digitalizării, statul reglementează accesul funcțional la internet fix. Prin acest proiect de ordin, care completează Legea 175/2022, statul încearcă să dezvolte mai rapid rețele de internet fix de 100 Mbps în zonele albe sau slab acoperite cu servicii de internet din România.

Conform obiectivelor stabilite de UE în ceea ce privește conectivitatea, viteza stabilită prin prezentul ordin este în concordanță cu ele. UE vrea acces la rețelele de 100 Mbps pentru toate gospodăriile europene până în 2025, cu posibilitatea de a moderniza aceste rețele pentru a atinge viteze mult mai mari.

Internetul se reglementează în România

Astfel, accesul funcțional la internet fix va însemna o viteză maximă de descărcare de cel puțin 100 Mbps. Noul cadru de reglementare UE în domeniul telecomunicațiilor vizează furnizarea de servicii de internet fix caracterizate de o conexiune ce oferă acces funcțional la internet, definită pe baza unei liste minime de servicii online ce permit participarea utilizatorilor finali la mediul social și economic.

Cea mai falsificată bancnotă în 2024. La ce trebuie să fii atent ca să nu pici în capcană

Cutremur în România duminică seară. Ce magnitudine a avut și unde s-a produs

Poți consulta AICI Proiectul de Ordin, dar și Nota de Fundamentare. 

În România, setul minim de servicii pe care accesul funcțional la internet în bandă largă trebuie să aibă capacitatea de a le susține în beneficiul consumatorilor a fost stabilit prin art. 77 alin. (12) din OUG nr. 111/2011 și cuprinde următoarele:

a) utilizarea serviciilor de poștă electronică;
b) accesul la motoare de căutare care să permită căutarea și identificarea informațiilor;
c) accesul la instrumente online de educație și de formare profesională de bază;
d) accesul la ziare sau știri online;
e) cumpărarea sau comandarea de bunuri sau servicii online;
f) căutarea unui loc de muncă, precum și instrumente de căutare a unui loc de muncă;
g) interacțiuni profesionale prin intermediul unor rețele dedicate;
h) accesul la servicii bancare prin internet;
i) utilizarea de servicii de e-Guvernare;
j) accesul la mijloace de comunicare socială și la servicii de mesagerie instantanee;
k) inițierea și primirea de apeluri și apeluri video la calitate standard.