Insula românească scufundată de comuniști, avea un oraș unic în Europa. De ce a „înecat-o” Ceaușescu
Sunt 51 de ani de când insula românească a fost scufundată de către comuniști, fiind vorba despre Ada Kaleh, un paradis fiscal și totodată exotic.
Această fost insulă era situată la aproximativ trei kilometri în aval de Orșova și a fost acoperită în totalitate de apele Dunării după ce fostul dictator Nicoale Ceaușescu a ordonat acest lucru pentru ca barajul Hidrocentralei Porțile de Fier I să ia ființă.
Inițial, insula era o cetate militară care de-a lungul timpului a avut diferite roluri și diferiți conducători. Această insulă a fost vreme de un secol subiectul unor dispute între Imperiul Habsburgic și Imperiul Otoman. Insula a fost construită de către habsburgi în secolul XVIII, iar în timp, ajunge să fie măcinată de vreme.
În momentul în care această insulă a fost scufundată, odată cu ea au dispărut vechile catacombe, tunelurile dar și o parte din ruine, precum și casele care se ridicau semeț pe aceste ruine. Luate împreună, acestea reușeau să redea insulei un aer romantic dar și misterios, fiind un loc preferat de către turiști.
Acest loc a reprezentat în trecut un punct de refugiu pentru contrabandiști, dar și pentru cei care erau dornici de aventură. Toate aceste lucruri au durat până când a luat naștere Tratatul de la Adrianopol. Acest loc reprezintă pentru mulți dintre noi care nu am putut păși pe acea insulă, unul plin de poveste, parcă făcând parte din vechile povestiri.
În anul 1923, insula Ada Kaleh a fost recunoscută drept teritoriu românesc prin Tratatul de la Lausanne. Acela a fost și momentul când locuitorii, aproximativ 600 de persoane de origine turcă și-au pierdut privilegiile de locui acolo, implicit și siguranța.
Insula scufundată de comuniști era un adevărat paradis
În anul 1931, regele Carol al II-lea, alături de prim-ministrul Nicolae Iorga au dat localnicilor insulei dreptul de a importa, fără a plăti taxe vamale, alimente, tutun, alcool, cafea și obiecte de bazar însă într-un număr limitat. Datorită acestui lucru, economia locală a cunoscut o ascensiune considerabilă.
Trei ani mai târziu, Ada Kaleh era recunoscută ca stațiune climaterică, lucru ce a permis locuitorilor săi să vândă produse alimentare precum rahat turcesc, baclava, astfel că viața de acolo părea să devină un adevărat paradis.
Această viață de vis a luat sfârșit în momentul în care comunismul a fost instaurat. Astfel, cei mai bogați insulari au fost deportați în Bărăgan sau Turcia cu condiția de a preda averea acumulată. Totodată, localnicii au fost mutați între anii 1970-1971.
Nicolae Ceaușescu voia cu orice preț să își vadă unul dintre proiectele megalomane că luau ființă și anume construirea unia dintre cele mai mari hidrocentrale de pe Dunăre. Locuitorilor li s-au promis că imobilele lor vor fi mutate pe insula Șișiman.
Proiectul nu a mai devenit vreodată realitate, astfel că oamenii s-au stabilit în Orșova, Drobeta Turnu Severin, Constanța, București sau chiar Turcia. În anul 1971, insula Ada Kaleh era scufundată, ascunzând acum ceea ce devenise trecutul unui mic popor, a unui paradis exotic și fiscal, a ceea ce a rămas doar amintire.