Finalul erei motorului cu ardere internă: de când nu vor mai exista mașini ”clasice”

Având în vedere că legislatorii UE sunt deja în favoarea renunțării la combustibilii fosili în industria auto, este foarte probabil ca majoritatea companiilor de automobile să fie nevoite să producă modele electrice în puțin mai mult de un deceniu.

Țările Uniunii Europene au susținut eforturile de eliminare a emisiilor de carbon de la mașinile noi până în 2035, anunțând efectiv sfârșitul erei motoarelor cu ardere internă.

Miniștrii mediului au ajuns la un acord cu privire la propunere, după ce Italia, unde se află Ferrari și Lamborghini, a renunțat la cererile de amânare de cinci ani a planului UE pentru producătorii de automobile de a-și curăța flota.

Ministrul italian al tranziției ecologice, Roberto Cingolani, le-a spus omologilor săi că este „mulțumit” de un compromis propus de Germania, care ar putea permite utilizarea combustibililor neutri din carbon după 2035.

Comenzile pe care toate pisicile le înțeleg. Ce trebuie să-i spui felinei ca să-i atragi atenția

Singura biserică din lume construită în interiorul unui copac: unde se află lăcașul de cult inedit, mii de turiști vin să-l viziteze anual

Acordul definește poziția de negociere a statelor membre pentru discuții ulterioare cu Parlamentul UE și Comisia Europeană cu privire la forma finală a așa-numitului pachet de referință de reducere a gazelor cu efect de seră al blocului, Fit for 55.

Având în vedere că legislatorii UE sunt deja în favoarea renunțării la combustibilii fosili în industria auto, este foarte probabil ca majoritatea companiilor de automobile să fie nevoite să producă modele electrice în puțin mai mult de un deceniu.

„Am deplină încredere că industria auto europeană se poate descurca”, le-a spus Frans Timmermans, vicepreședintele executiv al comisiei, miniștrilor, în vreme ce discuțiile aprinse se încheiau în jurul orei 2 a.m. la Bruxelles. „Producătorii noștri de automobile se numără printre liderii industriali ai Europei și pot continua să fie așa, în timp ce îmbrățișează această schimbare globală.”

Au căzut la pace

Alături de alte patru state membre printre care și România, Italia a căutat o reducere cu 90% a emisiilor producătorilor de automobile până în 2035, anul în care Comisia Europeană a vizat o reducere completă, precum și o scutire mai lungă pentru micii producători de automobile.

A câștigat unele concesii privind derogarea pentru producătorii de nișă – precum Lamborghini – care vor fi scutiți de ținte intermediare până la sfârșitul lui 2035, din 2029 propuse de comisie, potrivit Franței.

În încercarea de a permite un compromis, Germania a propus o completare neobligatorie la legea emisiilor auto care solicită Comisiei să propună înregistrarea vehiculelor care rulează exclusiv cu combustibili neutri din carbon după 2035.

Grupul de mediu Transport & Environment a salutat acordul dintre miniștri, dar a cerut membrilor Parlamentului European să „închidă orice posibilitate de lacună pentru combustibilii sintetici”, spunând că aceștia sunt mai scumpi pentru mașini și „o utilizare mult mai puțin eficientă a surselor regenerabile”. electricitate decât electrificarea directă”.

„Sfârșitul motorului cu ardere este o veste grozavă pentru climă”, a spus Julia Poliscanova, director senior pentru vehicule și mobilitate electrică la grup. „Dar noile propuneri privind combustibilii sunt o diversiune”.

De asemenea, miniștrii au convenit să aprobe parametrii cheie ai unei reforme ample a pieței carbonului, așa cum a propus comisia, inclusiv o reducere cu 61% a emisiilor în programul de plafonare și tranzacționare până în 2030 față de nivelurile din 2005.

Ei doresc să consolideze un mecanism de prevenire a creșterilor excesive ale prețurilor pentru a reduce speculațiile și să permită eliberarea pe piață a 75 de milioane de permise de carbon. Acest lucru s-ar întâmpla dacă prețul mediu de licitație al certificatelor în șase luni depășește de 2,5 ori prețul mediu din cei doi ani precedenți.

Acordul limitează, de asemenea, dimensiunea Fondului pentru Climat Social la 59 de miliarde de euro de la 72 de miliarde de euro propuse de Comisia Europeană.