Faliment – asta scrie pe românii care au cumpărat cripto. Râdeau de economiștii care i-au avertizat, acum se plâng că au pierdut banii

Anul trecut, cea mai populară criptomonedă din lume se tranzacționa la o sumă amețitoare – aproximativ 69.000 de dolari. Azi, Bitcoin e doar o umbră a ceea ce era cândva!

Criptomoneda a ajuns, miercuri, la valoarea de 16.148 dolari, cel mai redus nivel începând din 2020. Pe lângă faptul că această prăbușire a venit ca un adevărat șoc seismic peste piața monedelor digitale, infleunțând în mod negativ și prețul altor active de acest tip, Bitcoin bagă în faliment investitorii.

Fără îndoială că, atunci când era pe val și valora 30,40,50,60 de mii de dolari, Bitcoin a fost cumpărat în speranța că valul se va menține și va ajunge să coste poate chiar 100.000 de dolari. Ce poate fi în sufletul și mintea cuiva care a plătit în 2021 60.000 de dolari pe un activ digital care astăzi mai valoarează nici 17.000? Greu de spus, dar cu siguranță acești oameni nu sunt într-un moment prea fericit al vieții. Însă și-au asumat, ignorând avertismentele.

Bitcoin nu a ajuns la 100.000 de dolari, ci s-a întâmplat fix opusul, adică exact ceea ce spuneau economiștii și erau luați peste picior de adepții pieței.

Zodiile care se vor bucura de cel mai frumos Crăciun în decembrie 2024. Vor primi cea mai bună veste

9 + 3 x 2 = 2 nu este corect, însă poți muta un băț de chibrit ca să găsești soluția. Elevii de clasa a III-a au reușit în doar câteva secunde

Economiștii au atras mereu atenția asupra faptului că monedele virtuale nereglementate, de tipul Bitcoin, sunt active digitale speculante. Adică ele nu sunt controlate și astăzi pot să fie pe val, mâine să dispară complet. Practic, ai șanse să faci bani, dar trebuie să-ți asumi că poți pierde tot, fără să-ți înapoieze nimeni nici măcar un leu, respectiv un dolar.

Inclusiv investitorilor români li s-a atras atenția să fie deosebit de atenți când cumpără criptomonede. Nimeni nu le garantează câștigul, iar șansele de a pierde sunt imense. Chiar și instituții ale statului au lansat astfel de semnale de alarmă, de exemplu, Autoritatea română de Supraveghere Financiară (ASF).

„Prăbușirea rapidă a valorii pieței de criptomonede arată fragilitatea acestor piețe”, transmitea ASF, chiar anul acesta.

Românii au crezut că se răzbună pe sistemul bancar, dar au căzut din lac în puț

Mulți români s-au îndreptat către zona cripto crezând că fie se răzbună pe sistemul bancar, fie au prins ei o metodă de a se îmbăgăți, pe care oficialii instituțiilor publice o reneagă, pentru a nu-și pierde ei imperiile. Aceasta a fost, în bună parte, mentalitatea ce i-a determinat, în mod eronat, pe oameni să parieze irațional pe cripto, fără a avea cunoștințe despre riscuri, fără a avea cunoștințe de economie de bază, fără a avea puterea de a-și asuma riscuri reale, în cunoștință de cauză. Iată rețeta pentru un cocktail expoziv!

„Decuplarea piețelor financiare de fundamentele economice poate genera bule speculative și conduce la creșterea riscului sistemic. Un astfel de exemplu este piața de criptomonede care a fost zdruncinată de un val de scăderi în primul trimestru din 2022.

Principalele criptomonede au avut o evoluție similară unei bule speculative, înregistrând o creștere rapidă de peste 3 deviații standard, urmată de o scădere rapidă din trimestrul III 2021 până în prezent (…) „Corelația din ce în ce mai mare a prețurilor criptoactivelor cu principalele active financiare riscante în timpul episoadelor de criză pe piață pune la îndoială utilitatea acestora pentru diversificarea portofoliilor.

A fost observată o creștere a corelației dintre randamentele criptoactivelor și cele ale acțiunilor în timpul și după incertitudinile de pe piață din martie 2020, precum și în timpul vânzărilor de pe piață din decembrie 2021 și mai 2022. Acest lucru poate sugera faptul că, în perioadele de aversiune față de risc pe piețele financiare mai mari, piața criptoactivelor a devenit mai strâns legată de activele de risc tradiționale, o tendință care se poate datora în mare parte implicării crescute a investitorilor instituționali.

În schimb, corelația cu aurul a devenit negativă în timpul unei perioade de creștere a așteptărilor inflaționiste și a tensiunilor geopolitice”, conform instituției.