Erorile care au schimbat lumea: ce legătură are inventarea cuptorului cu microunde cu bomboanele „lipicioase”

Multe mari invenții, care au schimbat, ulterior, lumea au fost realizate din pură întâmplare, fiind rezultatul unor erori „de calcul”. Însă cum haosul are, uneori, darul de a da naștere unor lucruri minunate, iată că omul a putut să beneficieze din plin de acest lucru, după cum vei putea vedea, în cele ce urmează.

Este interesant cum, anumite evenimente care intră în categoria „greșeli” sunt responsabile de unele dintre cele mai folositoare invenții din istoria omenirii.

Cuptorul cu microunde, inventat după ce niște bomboane s-au topit în buzunarul lui Percy Spencer

Se spune că Percy Spencer a fost deosebit de afectat de scufundarea Titanicului, astfel încât, acest eveniment l-a determinat să devină om de știință, ca mai apoi să se angajeze în Marina Statelor Unite ale Americii.

Într-o bună zi, introducând niște bomboane în buzunarul de la cămașă, a descoperit o substanță lipicioasă, rezultată din topirea acestora. Având multe cunoștințe despre radar, a executat mai apoi o serie de experimente, bănuind că undele magnetron ar fi responsabile pentru topirea dulciurilor, cu boabe de porumb, ca mai apoi să încerce și cu ou crud care, în mod surprinzător pentru acesta, a explodat.

Când începe slujba de Crăciun în 2024 și unde poate fi urmărită la TV sau online

Crin Antonescu, propunerea comună pentru președinție. Fostul lider liberal ar fi acceptat provocarea. Ce avantaj deține

Și uite-așa a apărut primul cuptor cu microunde, în 1947, denumit Radarange, care cântărea 350 de kilograme și avea o înălțime de 1.80 de metri.

Nu te mai grăbi să speli vasele și poate așa ai să schimbi lumea

Firește, subtitlul de mai sus este doar o glumă, de vreme ce, dacă ai face asta, nu ai reuși să inventezi nimic ce nu s-a inventat deja până acum, ci ai obține mizerie.

Într-o notă mai serioasă, în 1928, medicul scoțian Alexander Fleming pleca în vacanță fără să spele vasele, cel mai probabil fiind grăbit.

La întoarcere, după câteva săptămâni bune, acesta își găsea vasele pe care le uitase murdare, pline de o bacterie necunoscută, în acel moment. Mucegaiul, pentru că despre asta era vorba, aparținea unei bacterii rare de Penicillium Notatum.

Fleming avea să scrie o lucrare despre asta pe care, ani mai târziu, o citea Walter Florey, un patolog australian. Împreună cu biochimistul Erns Boris Chain, a dus ideea lui Fleming mai departe, ajutând la popularizarea penicilinei, „medicamentul minune” care, în mod evident, a schimbat lumea.

Alexander Fleming