Efectele luminii zilei asupra creierului: ce indică un studiu interesant

Știm că schimbările sezoniere ale cantității de lumină naturală pe care o primim pot avea un impact semnificativ asupra creierului nostru – cum ar fi tulburarea afectivă sezonieră (TAS), de exemplu. Dar acum, oamenii de știință au reușit să se uite la aceste efecte chiar până la nivelul neuronilor din creier.

Într-un nou studiu pe șoareci, neuronii din nucleul suprachiasmatic (SCN) – trackerul de timp al creierului de 24 de ore, ascuns în interiorul hipotalamusului – au fost observați coordonându-se între ei, pentru a se adapta la diferite durate de lumină, cu modificări ale celulelor individuale, precum și rețeaua în ansamblu.

Atât amestecul, cât și expresia neurotransmițătorilor cheie au fost modificate ca răspuns la cantitatea de lumină în fiecare zi. Știm deja că schimbările în SCN pot afecta funcționarea nucleului paraventricular (PVN), regiunea creierului, de asemenea, în interiorul hipotalamusului, care ajută la gestionarea stresului, metabolismului, sistemul imunitar, creșterea biologică și multe altele.

Ce efecte are lumina naturală asupra creierului

Acum, cercetătorii au o legătură moleculară între lumina zilei și comportamentul nostrum: „Am dezvăluit noi adaptări moleculare ale rețelei SCN-PVN ca răspuns la durata zilei în ajustarea funcției hipotalamice și a comportamentului zilnic”, spune neurologul Alessandra Porcu de la Universitatea din California, San Diego.

Ce înseamnă dacă ninge de Crăciun și ce legătură are cu Paștele. Bătrânii sunt atenți la aceste semne

Frații Dedeman au dat lovitura și în lumea fotbalului. Clubul sportiv în care au investit afaceriștii Adrian și Dragoș Pavăl

Atât la șoareci, cât și la oameni, SCN face parte din mecanismele de cronometrare ale creierului, responsabil de ritmurile circadiene fizice, mentale și comportamentale care urmează un model de 24 de ore. SCN este controlat de celule fotosensibile speciale din retină, care transmit informații despre lumina disponibilă și durata fiecărei zile.

Ceea ce nu este clar – și ceea ce a descoperit acest studiu – este modul în care grupul mic de aproximativ 20.000 de neuroni din SCN reacționează ca răspuns la datele care vin în descursul zilei. A ști mai multe despre acest lucru ar putea fi util în tratarea problemelor de sănătate precum SAD, precum și a altor afecțiuni în care lumina este utilizată ca opțiune de tratament.

Astfel, cercetătorii au reușit să identifice modificări ale neurotransmițătorilor neuromedin S (NMS) și polipeptidă intestinală vasoactivă (VIP) la șoareci, care ar putea fi apoi manipulate pentru a modifica activitatea rețelei în PVN.

Cu alte cuvinte, suntem din ce în ce mai aproape de a ne putea gestiona reacția la lumina zilei mai mult sau mai puțin.

„Cea mai impresionantă descoperire nouă din acest studiu este că am aflat cum să manipulăm artificial activitatea unor neuroni specifici SCN și să inducem cu succes expresia dopaminei în rețeaua PVN hipotalamică”, spune neurologul Davide Dulcis de la Universitatea din California, San Diego.

Această cercetare este încă într-un stadiu incipient – ​​deși există asemănări puternice între creierul șoarecelui și creierul uman, ceea ce îi face pe șoareci subiecți de testare potriviți, rămâne de văzut dacă neuronii umani funcționează exact în același mod.