Dacia românului, cea de toate zilele, cam așa ar fi putut să fie descrisă mașina absolută a secolului trecut, cea pe care o vedeai din poartă în poartă, dacă te plimbai prin oricare dintre localitățile României de odinioară, din Epoca de Aur a lui Nicolae Ceaușescu.
În 1968, PCR sărbătorea marea și „glorioasa” realizare: prima mașină fabricată în România era scoasă la plimbare de însuși liderul comunist, Nicolae Ceaușescu. În definitiv, o mașină copiată piesă cu piesă după celebrul Renault 8, produs în Franța, dar ansamblată la Colibași, în imediata aproapierea a orașului Pitești. Cu alte cuvinte, ansamblarea, și nimic mai mult, era „made in” Republica Socialistă România.
Cu toate că la urechile oamenilor ajungeau alte vești, comuniștii s-au grăbit atunci să laude, cu surle și trâmbițe, „construirea” primului automobil românesc, căruia i-au dat numele de Dacia 1300.
Aceeași Mărie… cu altă pălărie.
Firește, mașina a prins trei modele, unele mai performante decât altele, și împărțite, mai apoi, pe ochi frumoși, laolaltă cu „diploma de șmecher”, adică numărul mic (acolo unde era cazul), după cum urmează: Standard, Lux (cunoscută ca 1300L) și 1301 (model destinat numai membrilor PCR), ca mai apoi să apară și 1302 (o autoutilitară cu două locuri, apărută prin 1975), Break (1973), Dacia Estafette (Renault Estafette), Dacia Lăstun şi Dacia 1310 (poate cea mai populară mașină a anilor trecuți).
Mihai Pacepa, stabilit acum în SUA, a povestit o întâmplare interesantă, legată de începuturile comunismului într-ale automobilismului „produs la noi”.
„Când dictatorul român, Nicolae Ceauşescu, a hotărât, la mijlocul anilor ’60, că vrea o industrie auto, m-a ales pentru a pune proiectul pe picioare. În ţara orbilor, chiorul este rege. Nu ştiam nimic despre fabricarea automobilelor, dar niciunul dintre oamenii de încredere ai lui Ceauşescu nu ştia. Totuşi, tatăl meu a fost aproape toată viaţa şeful departamentului de servicii General Motors afiliat la Bucureşti“, scria Mihai Pacepa, în articolul „Ce am învățat ca țar al industriei auto”, publicat de Wall Street Journal.
Mai mult, acesta a mărturisit că Nicolae Ceaușescu l-ar fi îndemnat să cumpere o licență din vest, să fure tot ce se poate fura din ea și să aplice secretele la noi, în industria „înfloritoare”, proaspăt înființată.
„Aşa ne-am trezit cu o licenţă pentru învechitul Renault 12, a cărui producţie urma să fie oprită în Franţa. Era cea mai ieftină variantă”, a contiuat el, amintindu-și că, în acel moment, Ceaușescu ar fi exclamat „Destul de bună pentru idioţi!“.
Chiar și așa, când prima Dacia 1300 a apărut pe piață, dictatorul și-a dat seama că proaspăta mașină este, totuși „prea luxoasă pentru idioți!”, așadar a scos oglinda laterală, radioul și încălzirea scaunelor din spate, reducând considerabil calitățile modelului inițial.