Cum comunicau strămoșii noștri: ce este „cuțitul de piatră elvețian”

O nouă descoperire a cercetătorilor de pe tot globul a dovedit că transferul de tehnologie și comunicarea sunt la fel de vechi ca omenirea însăși. Totul se reduce la o anumită unealtă de piatră, cunoscută sub numele de „cuțitul de piatră elvețian”.

Este un lucru mic – nu mai mult de cinci centimetri lungime – dar este incredibil de versatil. Strămoșii noștri l-au folosit pentru aproape orice, inclusiv pentru prelucrarea oaselor și a pielii, și pentru găurirea și modelarea obiectelor din lemn. Exemple de instrumente au apărut în toată lumea, din China, Europa până în Australia, în multe forme diferite.

În urmă cu aproximativ 65.000 de ani, s-a întâmplat ceva interesant. În toată Africa de Sud, artefactele au început să urmeze același design.

„În timpul perioadei Howiesons Poort (perioada tehnologică a preistoriei), artefactele susținute sunt produse în număr enorm în Africa de Sud și această abundență este cea care vorbește despre succesul lor în această regiune în acest moment”, explică studiul.

„Analiza noastră morfometrică demonstrează că artefactele susținute de Howiesons Poort sunt realizate pe un șablon similar pe distanțe mari”.

Cuțitul de piatră elvețian, prima dovadă a comunicării între oameni

Acest lucru este important: singurul mod în care aceste instrumente ar fi putut fi atât de asemănătoare pe distanțe atât de mari este dacă acești oameni timpurii ar fi vorbit între ei.

Precum România, fiecare țară are propria rețetă de supă sau ciorbă. Care ar fi cea mai bună, dar și cea mai cunoscută

Sancțiunile usturătoare pe care le vor primi românii care stau la bloc și au animale de companie. Ce spune legea, e oficial

„În timp ce fabricarea uneltelor de piatră nu a fost deosebit de dificilă, punerea pietrei pe mâner prin utilizarea adezivilor a fost grea, ceea ce evidențiază faptul că împărtășeau și comunicau informații complexe între ei”, a explicat Paloma de la Peña, coautor al studiului și asistent principal de cercetare la Institutul McDonald pentru Cercetări Arheologice, Universitatea Cambridge.

„Ceea ce a fost, de asemenea, surprinzător a fost că abundența de unelte realizate în aceeași formă a coincis cu schimbări mari ale condițiilor climatice. Credem că acesta este un răspuns social la mediul în schimbare din Africa de Sud”, a adăugat ea.

Descoperirea face mai mult decât doar să arate capacitățile de rețea ale strămoșilor noștri antici, ci oferă și o perspectivă profundă a motivului pentru care umanitatea este o specie cu atât de mult succes la nivel global.

Cu alte cuvinte, exact când aceste artefacte se răspândeau pe tot continentul. Succesul atât al exodului din Africa, cât și al cuțitului de piatră elvețian a depins de un singur lucru: puterea rețelelor sociale și a comunicării.

„Această analiză arată pentru prima dată că aceste conexiuni sociale au fost create în sudul Africii, chiar înainte de marele exod”, a spus Way.