Cum au ajuns românii „calul de bătaie” al scumpirilor globale: la toți e greu, dar ca la noi nu mai e la nimeni

România se află într-un malaxor al scumpirilor, care ne adâncește, pe tot mai mulți dintre noi, în imposibilitate de a ne susține cheltuielile necesare de la o lună la alta.

Situația scumpirilor este de ordin global, doar că la noi în țară pare să fie vorba despre o acutizare a crizei internaționale. Nu o spunem noi, ci o voce cu greutate din Banca Națională a României, respectiv Adrian Vasilescu, consultant de strategie al BNR.

Oficialul vorbește despre faptul că prețurile facturilor în România sunt mai apăsătoare decât în restul Europei. E drept, subliniază oficialul, că peste tot sunt scumpiri, dar la noi par a fi ceva mai agresive, cel puțin pe zona de energie.

S-ar putea ca perioada neagră să fi ajuns la final

Totuși, inflația din țară dă semne că face pași înapoi. În ultimul raport al BNR, aceasta a scăzut, într-o lună, de la 15,1% la 15% în iulie. Doar că această mică victorie a venit pe fondul creșterii destul de agresive a dobânzii pe politică monetară, care a adus scumpiri la creditele românilor calculate în funcție de ROBOR.

Programul băncilor de sărbători. Ce orar de funcționare vor avea BRD, BCR, Banca Transilvania, Unicredit Bank, Raiffeisen Bank între 24 decembrie 2024 – 7 ianuarie 2025

Ce pun moldovencele în aluatul de cozonac ca să iasă mai fraged și mai pufos. Singurul ingredient care face diferența

„Sunt câteva idei care merită să fie subliniate, începând cu faptul că, iată, luna care s-a încheiat nu de mult, luna iulie, a venit cu inflaţia în jos, nu cu mult. De la 15,05% în iunie la 14,96% în iulie. Dacă e un pas şi urmează şi alţi paşi în lunile următoare asta înseamnă că am putea spune că în luna care s-a încheiat, în România, a început dezinflaţia. Spun, am putea spune.

Nu mă grăbesc să spun că asta e realitatea, deşi la conferinţa de presă de la Banca Naţională, unde a fost lansat Raportul asupra inflaţiei, asta este tendinţa observată, şi anume semestrul II va fi un semestru cu preţurile în jos. Banca Naţională a văzut în jur de 14% la sfârşitul anului. Asta înseamnă o înclinare foarte mică, dar important că este înclinare în jos. Nu este o pantă urcătoare”, a spus Adrian Vasilescu.

Oficialul realizează și o așa-zisă radiografie a prețurilor din România, pe categorii de produse, notând evoluțiile din ultima perioadă și oferindu-ne un tablou complex a problemei infației:

”Vedem că pentru prima dată, creşterile la mărfuri alimentare şi la mărfurile nealimentare se aliniază atât lună la lună, adică iulie faţă de iunie, cât şi la iulie faţă de decembrie, chiar alinierea aici la iulie faţă de decembrie este aproape perfectă şi de asemenea aproape perfectă este alinierea an la an.

Adică preţurile alimentare au crescut în aceeaşi măsură cu preţurile la produse nealimentare. Serviciile rămân cu preţurile cele mai jos, chiar la jumătate la servicii faţă de mărfurile alimentare şi mărfurile nealimentare. Mergem mai departe cu analiza şi vedem că la mărfuri alimentare sunt câteva produse de bază care au scumpiri foarte mari. Ce reper avem când vorbim despre inflaţie, 2% pe an. Deci 2% pe an trebuie să fie de creşterea optimă la orice preţ.

Asta este o axiomă deja, nu mai trebuie demonstrată. Toată lumea, din America până în Japonia, merge cu această axiomă. Inflaţia bună este inflaţia de 2%, nici mai sus, nici mai jos. Când la pâine se duce la 24%, la cartofi la 41%, la ulei la 51% şi la margarină la 22%, vedem că dintr-o dată, pe palierul mărfurilor alimentare, apare o presiune puternică asupra puterii de cumpărare. Cum tot aşa o categorie, nu cu 51% şi 48% ca la prima categorie, dar cu medii, cu inflaţie la 12 luni peste media şi a inflaţiei generale şi a categoriei şi aici intră carne 12%, laptele şi produse lactate în jur de 16%, brânzeturile, în jur de 19 – 20%, untul cu 21%, ouăle 18%, zahărul 19%, cafea 16%”, a mai explicat oficialul BNR.