Cum am ajuns să construim ca pe vremea lui Ceaușescu: cifrele care trădează

Piața locuințelor din România este atât de imprevizibilă și greu de înțeles, încât prea puțini oameni se mai feresc să spună că ultimii doi ani de pandemie au alimentat o bulă imobiliară care ne va costa scump.

În cazul în care ai observat că ai din ce în ce mai mulți prieteni care lucrează în construcții, s-ar putea să aibă legătură cu faptul că acest domeniu a fost incredibil de profitabil în ultimul deceniu. După criza imobiliară din 2008, românii se pare însă că nu au învățat nimic, iar acum se ancorează din nou în credite pe 30 de ani și o obsesie pentru proprietăți pe care, din cauza creșterii ratelor și a scumpirilor energetice, nu și le permit.

Construcții ca pe vremea lui Ceaușescu, dar atunci nu le cumpărai

Pe vremea lui Ceaușescu, foarte mulți români au primit apartamente de la stat sau de la compania la care lucrau. Unii au beneficiat de locuințe din pricina jobului, alții au fost transpuși de la sat la oraș și s-au trezit într-un bloc după o viață la curte. Ce vreau să spun este că se construiau absurd de multe blocuri pe vremea lui Ceaușescu, fără noimă, fără limită. Multe să fie.

Acum, situația este cât se poate de similară. În 2021, pe piața din România, s-au finalizat 72.522 de locuințe, în creștere cu 7% față de 2020 și până la cel mai înalt nivel de după 1989. Informațiile sunt confirmate de un raport al INS și centralizate de Cushman & Wakefield Echinox. Ca referință, în perioada 2016 – 2020 discutam de o medie anuală de 60.100 de locuințe livrate, o valoare oricum foarte mare. În 2020, numărul a ajuns la 67.816, precedentul an record în raport cu perioada comunistă. Dacă ai în vedere aceste particularități, valoarea din 2021, cu aproximativ 5000 mai mare, este cu atât mai extraordinară.

Trucul pentru cea mai gustoasă salată orientală de post. Sosul special pe care îl adaugă măicuțele ca să iasă delicioasă

Mesajul runelor pentru săptămâna 25 noiembrie -1 decembrie 2024: ghidul divin pentru fiecare zodie

Doar în București, anul trecut a fost vorba de 13.344 de locuințe finalizate, la care s-au adăugat cele 8.666 din Ilfov, pentru un total de 22.010 locuințe, pentru o creștere de 6% de la an la an. Acestea reprezintă 30% din totalul țării. Dacă luăm ca referință procentul de creștere anual al livrărilor, urmează Timiș cu 7460 locuințe livrate și o creștere de 24%, Iași este pe trei cu 3389 și un plus de 66%. La Arad, a fost vorba de 1042 de livrări și un salt de 74%, pe când la Bistrița Năsăud, creșterea de 51% s-a reflectat în 1029 de locuințe. Și mai interesante sunt însă cifrele pe anul trecut din Cluj (-15%, 4675 locuințe) și Brașov (-27%, 2986).

„2021 a fost un an record al pieței rezidențiale din perspectiva locuințelor finalizate și a faptului că majoritatea covârșitoare a acestora a fost absorbită în interval foarte scurt de clienți. 2022 se prefigurează a fi un an mai complicat. Asta pe fondul creșterii continue a prețurilor materialelor de construcție și a inflației ce a atins un nivel de 8,5% în luna februarie. Mai sunt și incertitudinile cauzate de războiul aflat în desfășurare în Ucraina.

De asemenea, creșterea dobânzii de politică monetară este de așteptat să aibă un impact direct asupra creditării, mai ales începând cu al doilea semestru al anului. Acest lucru probabil va încetini atât livrările de noi locuințe, dar și tranzacțiile ulterioare. Există în schimb premisele ca, începând cu prima parte a anului viitor, inflația să fie ținută sub control, iar impactul acesteia asupra creditării să fie diminuat. Acest lucru ar mai reduce incertitudinea din acest segment, care are fără discuție nevoie de noi proiecte de calitate, luând în calcul că mai puțin de 15% din stocul de locuințe la nivel național a fost finalizat după 1989”, spune Vlad Săftoiu, Head of Research, Cushman & Wakefield Echinox.