Cum a apărut civilizația umană, de fapt: cercetătorii au o nouă teorie

Zorii civilizației umane sunt adesea legate de ascensiunea agriculturii. Pe măsură ce producția de alimente a crescut, la fel și populația umană, comerțul și impozitele. Sau așa spune una dintre cele mai cunoscute „povești”.

Cercetătorii au prezentat acum o ipoteză concurentă și sugerează că un surplus de hrană, în sine, nu ar fi fost suficient pentru a face tranziția de la societățile de vânători-culegători, la statele ierarhice, cele care au dus, în cele din urmă, la civilizație, așa cum o cunoaștem.

În schimb, informații noi, care acoperă câteva mii de ani, arată că această teorie dominantă este defectuoasă din punct de vedere empiric.

Agricultura, importantă în dezvoltarea civilizației umane, însă numai în anumite condiții

Chiar și atunci când unele părți ale lumii au adoptat agricultura și au început să producă un surplus de hrană, aceasta nu a dus neapărat la ierarhii complexe sau la state cu impozite și taxe.

Călin Georgescu, surpriza primului tur al alegerilor prezidențiale 2024: primele declarații și parcursul său politic

Cristian Tudor Popescu, reacție fermă după rezultatele exit-poll: „Călin Georgescu este mai periculos decât Simion”

Numai când oamenii au început să cultive alimente care puteau fi depozitate, împărțite, comercializate și impozitate, structurile sociale au început să prindă contur.

Acest lucru este, probabil, motivul pentru care cerealele precum grâul, orzul și orezul se află la rădăcina tuturor civilizațiilor clasice. Dacă pământul era capabil să cultive cereale, dovezile arată că era mult mai probabil să găzduiască structuri sociale complexe.

„Ușurința relativă de a confisca cerealele depozitate, densitatea lor ridicată de energie și durabilitatea sporesc gradul de apropriere, facilitând astfel apariția elitelor care percep impozite”, scriu autorii ipotezei.

„În contrast, rădăcinile și tuberculii sunt, de obicei, pereni și nu trebuie să fie culeși într-o anumită perioadă, dar odată recoltați sunt mai degrabă perisabili”, au mai spus cercetătorii.

În unele părți ale Americii de Sud, de exemplu, culturile de rădăcini perene, cum ar fi maniocul, pot fi recoltate pe tot parcursul anului. Din păcate însă, maniocul putrezește ușor și este greu de transportat.

Cercetătorii sugerează că acesta este motivul pentru care ierarhiile dincolo de căpetenie nu au apărut în nicio societate dependentă de manioc, chiar dacă existau rădăcini mai mult decât suficiente pentru a hrăni pe toată lumea.

Pe de altă parte, mayașii au avut una dintre cele mai dominante și mai sofisticate civilizații din America Centrală, dar această societate veche nu se baza doar pe culturile de rădăcinoase. În schimb, era puternic dependentă de porumb.