Cum a ajuns Vrancea epicentrul cutremurelor din România: explicația științifică, recordul absolut

Vrancea este cunoscută ca fiind epicentrul cutremurelor din România, iar acest lucru are și o explicație științifică în spate.

Cele mai puternice cutremure din țară se întâmplă în această zonă. Aproximativ în fiecare secol, au loc două sau trei evenimente de amploare care au o magnitudine de 7 grade pe scara Richter. Acestea se resimt atât în Europa Centrală cât și în Sudul și Estul continentului european.

Un exemplu în acest sens constă în cutremurul din anul 1802 care a avut loc în data de 26 octombrie, fiind un cutremur cu o magnitudine de 7,9 pe scara Richter, iar epicentrul său a fost în zona Vrancea. Acesta a putut fi resimțit atât în Moscova cât și în Istanbul, iar durata sa a fost de 2 minute jumătate.

Directorul Institutului pentru Fizica Pământului a relatat că datele de acum două secole reprezentau doar simple observații.

Cum prepari cele mai gustoase gogoși cu iaurt. Desertul ce îți aduce aminte de copilărie

Cum a devenit Gigi Becali milionar, întâmplător, în anii 90′: „Eu am cumpărat pentru animale, cine avea să știe?”

„Oamenii relatau că s-a prăbuşit o clădire, apoi se introducea o scară de intensitate care nu era bazată pe măsurători, ci pe aceste relatări. România a fost una din ţările cu tradiţie în seismologie. Unul dintre specialişti, Ştefan Hepites, s-a ocupat de primele măsurători şi a fost primul care a făcut un catalog al cutremurelor. Primele instrumente de măsurare a intensităţii cutremurelor au apărut spre sfârşitul secolului XIX, în Germania.

La Bucureşti prin 1895, dar era aparatură rudimentară. Primele măsurători s-au făcut cu nişte pendule destul de mari, introduse în pământ, iar când se mişca solul se înregistra mişcarea pământului pe o hârtie cu negru de fum. Deci cutremurele de la 1800 sunt bazate pe datele relatate atunci, însă cu siguranţă că dacă ar fi fost aparatele de astăzi cu certitudine altele erau datele istorice. Nu trebuie însă minimalizate aceste date, chiar dacă nu sunt bazate pe măsurători tehnice”, a menționat Mircea Radulian pentru adevarul.ro.

Cel care a înființat prima stație seismică pe dealul Filaret a fost fizicianul român Ștepan Hepites. Astfel, a fost elaborată prima listă a seismelor din trecut care au fost înregistrate pe teritoriul țării noastre. Pe baza relatărilor sale reiese faptul că un nou cutremur a avut loc în data de 31 martie 1901.

Primul seismograf a fost pus în funcțiune în anul 1935, la stația din Buurești. Cinci ani mai târziu, mai multe stații au fost construite, printre care și cele de la Focșani și Vrâncioaia. După ce a avut loc cutremurul din 1977, SUA a trimis mai multă aparatură României.

Harta seismică a României

De ce este Vrancea epicentrul cutremurelor

Vrancea reprezintă epicentrul cutremurelor pentru că acea zonă reprezintă aria de convergență a mai multor blocuri tectonice. Oamenii de știință afirmă că la zona de contact a mai multor microplăci tectonice, la Curbura Carpaților, sunt generate tensiuni.

Din cauza presiunilor exercitate din mai multe direcţii, se produc ruperi în interiorul respectivului bloc, acestea fiind la originea mişcărilor seismice vrâncene”, potrivit unui studiu al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului.

Cutremurele de adâncime din Vrancea prezintă magnitudini maxime de 7,6-7,7 grade pe scara Richter. Acestea pot provoca daune serioase pe o arie destul de extinsă. Pe site-ul cutremur.net este arătat faptul că în fiecare secol, în zona Vrancei, au loc numeroase cutremure de magnitudini mici și medii.

Proiectul Institutului Național de Fizică a Pământului, în colaborare cu Ministerul Educației și Cercetării prezintă Sistemul de Avertizare Seismică în Timp Real de la Ploștina-Vrîncioaia. Acesta ar trebui să emită semnale înainte de producerea cutremurelor cu o magnitudine de 7 grade pe scara Richter cu aproximativ 28 de secunde înainte ca acesta să aibă loc.

De asemenea, acest sistem, în afara semnalelor emise în cazul cutremurelor mari, ar trebui să blocheze și obiectivele de interes natural precum gazul metan, instalațiile electrice de înaltă tensiune, conductele de petrol și apă, rafinăriile și nu numai.