Condiția pusă de Putin pentru a se așeza la masa negocierilor. Rusia a pierdut 100.000 de soldați în Ucraina
Rusia afirmă că refuzul Occidentului de a recunoaște „noile teritorii” confiscate Ucrainei îngreunează negocierile de pace, după ce președintele Joe Biden a indicat că ar fi dispus să se întâlnească cu Vladimir Putin.
Kremlinul a declarat că este deschis la negocieri, dar nu și la cererea Occidentului de a se retrage din Ucraina.
Rusia a anexat ilegal patru regiuni ucrainene la sfârșitul lunii septembrie, fără să controleze niciuna dintre ele.
La nouă luni de la invazia sa, a pierdut mai mult de jumătate din teritoriul pe care l-a ocupat.
Biden este pregătit să discute cu Putin
Președintele Biden a declarat joi seară reporterilor că este pregătit să se întâlnească cu liderul rus „dacă, de fapt, există un interes ca el să decidă că este în căutarea unei modalități de a pune capăt războiului”.
Aflat alături de el la Casa Albă, președintele francez Emmanuel Macron a precizat că cei doi au convenit că nu îi vor îndemna niciodată pe ucraineni să facă un compromis „care nu va fi acceptabil pentru ei”.
Vineri, cancelarul german Olaf Scholz a vorbit cu președintele Putin pentru prima dată din septembrie. În timpul convorbirii, care a durat o oră, Berlinul a declarat că liderul german l-a îndemnat pe omologul său să găsească o soluție diplomatică care să implice retragerea trupelor rusești din Ucraina „cât mai curând posibil”.
Kremlinul a declarat că partea germană a făcut presiuni pentru această convorbire, iar Putin a îndemnat Berlinul să „își reconsidere abordările în contextul evenimentelor din Ucraina”. Președintele Putin a atras atenția asupra „trăirii distructive a statelor occidentale, inclusiv a Germaniei”, iar Kievul a respins complet ideea de discuții, a adăugat Kremlinul.
Rusia dorește recunoașterea „noilor teritorii” luate de la Ucraina
Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat anterior reporterilor că Putin a rămas deschis la discuții menite „să ne asigure interesele”. Dar Moscova nu era cu siguranță pregătită să accepte condițiile SUA: „Ce a spus de fapt președintele Biden? A spus că negocierile sunt posibile doar după ce Putin părăsește Ucraina”.
A complicat căutarea unei baze reciproce pentru discuții, a spus el, faptul că SUA nu recunosc „noi teritorii” în Ucraina. La sfârșitul lunii septembrie, președintele Vladimir Putin a declarat patru regiuni ucrainene ca fiind parte a Rusiei, dar în timp ce forțele ruse din estul Ucrainei ocupă cea mai mare parte a Luhanskului, invazia lor în Donețk a stagnat, iar în Herson și Zaporojie, în sud, se află pe picior greșit.
Înaintea convorbirii Scholz-Putin de vineri, ministrul rus de externe Serghei Lavrov s-a plâns că țările europene nu au oferit nimic concret până acum în ceea ce privește medierea, potrivit BBC.
„Macron, de altfel, a declarat în mod regulat în ultimele două săptămâni că plănuiește o conversație cu președintele rus”, a declarat el, adăugând totodată că Rusia nu a primit niciun semnal prin canale diplomatice.
Lavrov l-a numit pe fostul secretar de stat american John Kerry ca fiind genul de personalitate care a fost în trecut capabilă să rezolve problemele și să se angajeze într-un dialog adevărat.
Un oficial ucrainean de rang înalt a declarat anterior că între 10.000 și 13.000 dintre soldații săi au fost uciși de la începutul invaziei rusești, la 24 februarie.
Nici Ucraina, nici Rusia nu au tendința de a publica cifrele privind victimele, iar remarcile consilierului prezidențial Mykhailo Podolyak nu au fost confirmate de armata ucraineană.
Luna trecută, cel mai înalt general american, Mark Milley, a declarat că aproximativ 100.000 de soldați ruși și 100.000 de soldați ucraineni au fost uciși sau răniți de la începutul războiului.
Miercuri, într-un discurs video, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că 100.000 de soldați ucraineni au fost uciși. Cu toate acestea, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a precizat ulterior că a fost o greșeală, iar cifra se referea atât la cei uciși, cât și la cei răniți. Doamna von der Leyen vorbise, de asemenea, despre 20.000 de morți civili ucraineni.