Comoara unică descoperită la Târgoviște. Doar la Kremlin în Rusia se mai găsește un astfel de artefact
Doi arheologi ai Complexului Național Muzeual „Curtea Domnească” au făcut o descoperire unică. Comoara descoperită de către cei doi la Târgoviște constă într-un artefact care se mai poate regăsi doar în Kremlin.
Florin Gabriel Petrică și Minodora Cârciumaru sunt cei doi arheologi care au descoperit un artefact din sticlă, fiind extrem de valoros. Potrivit specialiștilor de la „Curtea Domnească”, acest tip de sticlă este unul foarte vechi, fiind întâlnit în antichitate.
Tradiția respectivă a rămas în cultura bizantină, ulterior ajungând și pe teritoriul Țării Românești. Aceste tipuri de vase erau utilizate la înmormântări, precum și la temelia lăcașurilor de cult.
„Așadar, descoperirea, în ultima vreme, a mai multor piese de sticlă, întregi sau fragmentare (restaurate, ulterior) chiar dacă nu ne-a surprins neapărat, ne-a bucurat nespus. Faptul că acest vas funerar de sticlă a fost recuperat întreg se datorează nu atât șansei cât metodei de săpătură, dar și a răbdării și minuțiozității de care a dat dovadă arheologul care a adus la lumină artefactul”, după cum a relatat Florin Petrică.
Acest artefact rar și extrem de valoros a fost expus la „Curtea Domnească” acolo unde poate fi văzut de către toți cei care calcă pragul complexului.
„După cum se știe, multe dintre obiectele descoperite de arheologi sunt fragile și deseori fragmentare, mai ales când este vorba de obiecte din sticlă sau ceramică. În multe cazuri, chiar și obiectele de metal sunt foarte fragile. Vasul pe care noi l-am expus recent, cu ocazia zilelor orașului nostru, face parte dintr-o serie de descoperiri arheologice foarte importante pentru ceea ce înseamnă istoria sticlei medievale în zona Târgoviștei”, afirmă Minodora Cârciumaru, arheolog în cadrul aceluiași complex.
Comoara descoperită la Târgoviște redă informații despre vechile obiceiuri
Înainte de această descoperire, cercetările care au început în anul 2019 și care reprezintă baza obiectelor din sticlă, au mai fost găsite și alte obiecte în Argeș, Muscel, Giurgiu și București. Specialiștii se așteptau să găsească artefacte și în Târgoviște, având în vedere că nu se afla pe listă și că dezvoltarea orașului în perioada medievală lăsa de înțeles că ar putea deține astfel de obiecte.
„Astfel de piese, ce făceau parte din cultura medievală urbană, nu puteau lipsi, desigur. Așadar, descoperirea, în ultima vreme, a mai multor piese de sticlă, întregi sau fragmentare (restaurate, ulterior) chiar dacă nu ne-a surprins neapărat, ne-a bucurat nespus. Faptul că vasul expus a fost recuperat întreg se datorează nu atât șansei cât metodei de săpătură, dar și a răbdării și minuțiozității de care a dat dovadă arheologul care a adus la lumină artefactul. Aceste vase de sticlă au fost descoperite în contexte arheologice clare, fapt care a permis datarea lor și mai ales precizarea exactă a funcției pentru care au fost create și utilizate”, a adăugat Florin Petrică.
Vasele funerare fac parte din categoria „Lacrimarium” și erau utilizat în cadrul înmormântărilor, fiind depuse la capul persoanei decedate. Se crede că aceste vase erau utilizate doar în cazul persoanelor de sex feminin. Acest tip de sticlă este una foarte veche, fiind răspândită în perioada Imperiului Roman.
Tradiția a rămas activă în cultura bizantină, ajungând a fi răspândită și la noi în țară. De asemenea, vasele erau depuse și în temelia lăcașelor de cult, iar la acea vreme, sticla reprezenta un material de lux. Deținerea unor astfel de vase ar putea reda și informații despre statutul social al defunctului.
„Prezența acestor obiecte în morminte aparținând unor persoane importante ale societății medievale nu mai trebuie explicată. Asemenea obiecte de lux, cu nimic mai presus ca eleganță față de vasul nostru, au fost descoperite și în mormintele unor țarine aflate în Voznesensky monastyr din Kremlin.
Vase de sticlă utilizate ca obiecte funerare am descoperit la Mănăstirea Viforâta, Curtea Domnească și în alte puncte din zona istorică a orașului Târgoviște. Aceste vase puteau proveni din atelierele transilvănene sau balcanice, însă piesele de lux puteau fi realizate în atelierele occidentale, precum cele italiene, celebre de altfel, din Murano”, după cum a mai afirmat Maria Cârciumaru, potrivit Ziarului Adevărul.