Comisia de la Veneția critică dur Legile Justiției din România. Reacția autorităților de la București

Comisia de la Veneția a publicat, vineri seară, opinia sa legată de cele trei legi ale Justiției, care nu este favorabilă. Sunt aduse critici atât procedurii rapide de adoptare, cât și conținutului. Astfel, organul UE regretă faptul că România nu a solicitat un aviz cu privire la cele trei proiecte de Lege privind sistemul de justiție din țara noastră.

Lovitură dură pentru România

Update 18 noiembrie, ora 21.17. Ministerul Justiţiei transmite că raportul Comisiei de la Veneţia arată că legile Justiţiei sunt orientate în „direcţia corectă, deşi au fost adoptate în procedură de urgenţă, confirmând astfel, implicit, faptul că, în adoptarea acestora, s-a ţinut cont de avizele anterioare ale Comisiei”.

Potrivit MJ, avizul reliefează o serie de aspecte pozitive, cuprinzând aproximativ 21 de remarci, consideraţii sau aprecieri, printre cele mai importante fiind:

*Procedura de numire şi revocare a procurorilor de rang înalt este transparentă, echilibrată şi democratică;

Un bărbat a fost condamnat penal pentru că s-a îngrășat intenționat ca să evite serviciul militar, în Coreea de Sud

Israelul aprobă un acord de încetare a focului cu Libanul

*Promovarea în posturile de conducere la instanţe şi parchete este în linie cu standardele europene;

*Libertatea de exprimare a magistraţilor este respectată;

*În selecţia procurorilor DNA, nu există interferenţe politice, DNA îşi păstrează autonomia şi independenţa, fapt salutat în mod deosebit în opinie;

*Infirmarea soluţiilor procurorilor de către Procurorul General se face în scris şi motivat, fapt apreciat pozitiv;

*Legile au parcurs un solid proces de consultare publică;

*Procedura de urgenţă a Parlamentului a fost democratică, transparentă şi toate grupurile parlamentare şi instituţiile interesate s-au putut exprima democratic;

*Lupta împotriva corupţiei nu este afectată de prevederile legale.

*Poziţia Ministerului Justiţiei în sistemul judiciar este corect stabilită şi limitată la aspecte administrative şi manageriale.

Știrea inițială: Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept nu este de acord cu faptul că autoritățile române nu au solicitat un aviz pentru cele trei proiecte de Lege privind sistemul de justiție din România: proiectul de Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii, Legea privind organizarea judiciară și Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor, așa cum fusese anunțat inițial, și că au lăsat la latitudinea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei să facă această solicitare, apoi au cerut ca acest aviz să fie adoptat în procedură de urgență.

Legile Justiției, criticate de Comisia de la Veneția

Prin urmare, Comisia de la Veneția face o serie de recomandări pentru modificarea legilor sistemului judiciar:

1. Ar trebui introdusă o selecție prin concurs și pentru directorii adjuncți, nu doar pentru președinții instanțelor și ai parchetelor;

2. Procurorii de rang înalt, inclusiv procurorul general, precum și procurorul-șef al DNA și DIICOT și adjuncții acestora ar trebui să fie numiți pentru o perioadă mai lungă, fără posibilitatea de reînnoire;

3. Procurorul general nu ar trebui să poată ocoli ierarhia procurorilor atunci când constată că măsurile de urmărire penală sunt ilegale sau nefondate. Constatarea ar trebui să fie transmisă prin ierarhia procurorilor (în jos);

4. Ar trebui să se prevadă, în mod explicit, prin lege că poliția judiciară nu raportează despre activitatea sa către ministrul de Interne.

Ce ne reproșează experții UE

Spre deosebire de reformele anterioare, legile actuale au fost pregătite îndelungat încă din 2020, având loc numeroase consultări cu toate părțile interesate. Acesta este un aspect pozitiv, care trebuie, însă, temperat de faptul că, la finalul procesului, dezbaterea parlamentară a fost desfășurată în mod precipitat, arată Comisia.

De asemenea, organul Consiliului Europei reproșează României că nu a fost consultat decât după ce legile au fost adoptate, în timp ce procedura pregătitoare îndelungată ar fi făcut posibilă obținerea avizului în prealabil. Această accelerare a dus și la o adoptare pripită a legilor în Parlament. Citește AICI mesajul Comisiei de la Veneția (versiunea originală în limba engleză).

Recent, președintele Klaus Iohannis a semnat decretele de promulgare a Legilor Justiției, după ce, la jumătatea lunii octombrie, Senatul a adoptat, în calitate de for decizional, cele trei acte normative.