Citate celebre care sunt atribuite greșit unor personalități: cine le-a spus, de fapt
Cu toții am auzit celebra sintagmă a lui Albert Einstein: „Nebunia înseamnă să faci același lucru iar și iar și să te aștepți la rezultate diferite”. Dar n-a zis-o el niciodată. Și nu e singura expresie atribuită greșit. Sunt mai multe citate pe care credem în mod eronat că le-a spus o anumită persoană.
Se întâmplă destul de des acest lucru. O persoană citează pe altcineva fără sursă și, dintr-o dată, devine autorul original. Sau doar decidem noi că un citat sună ca ceva ce ar spune Mark Twain, spre exemplu. Și știm prea bine că sursa contează, iar fake news-ul este dintotdeauna.
În continuare, exemplific 12 exemple de citate care sunt atribuite unor oameni care nu le-au spus niciodată cu adevărat.
„Let them eat cake!” („Lasă-i să mănânce tort!”) — nu a spus asta Marie-Antoinette
Nu numai că Marie Antoinette nu a rostit aceste cuvinte, dar dacă a făcut-o, probabil că toată lumea a înțeles-o greșit.
În „Book 6” a lui Jean-Jacques Rousseau a operei sale autobiografice în 12 volume, „Confesiuni”, el scrie: „În cele din urmă, mi-am amintit de vorbă necugetată a unei mari prințese, care, înștiințată că țăranii nu au pâine, a răspuns: „Then let them eat pastry!” (Atunci lasă-i să mănânce produse de patiserie!), potrivit Phrase Finder.
Majoritatea oamenilor presupun că „marea prințesă” se referă la Marie-Antoinette. Dar Rousseau a scris acele cuvinte în 1767, când Marie-Antoinette avea 12 ani. De asemenea, ea s-a căsătorit cu Ludovic al XVI-lea în 1770. Chiar dacă Marie Antoinette a rostit fraza, versiunea originală în franceză, „Qu’ils mangent de la brioche”, înseamnă „Lasă-i să mănânce brioșe”. Citatul interpretat greșit o înfățișează pe Marie Antoinette ca pe un patrician insensibil, nepreocupat de situația săracilor. Dar ar fi putut să spună că cei bogați ar trebui să înceteze să monopolizeze mâncarea și să împartă cu clasele de jos – dacă ar fi spus-o.
„I disapprove of what you say, but I will defend to the death your right to say it” (Dezaprob ceea ce spui, dar îți voi apăra până la moarte dreptul tău de a spune ce crezi) — nu a spus-o Voltaire
Voltaire nu a rostit, de fapt, aceste cuvinte, dar ideea se potrivește cu ideologia sa.
În binecunoscuta biografie a filozoafei franceze, „Prietenii lui Voltaire”, Evelyn Beatrice Hall scrie: „Dezaprob ceea ce spui, dar îți voi apăra până la moarte dreptul tău de a spune asta – asta era atitudinea lui”. Autoarea parafraza cum credea că a simțit Voltaire cu privire la un anumit subiect. Toată lumea a decis că citatul este real.
„Standing on the shoulders of giants” (Stând pe umerii giganților) – nu a spus-o Sir Isaac Newton
Este poate cea mai cunoscută frază atribuită lui Sir Isaac Newton. Aceste cuvinte au apărut într-o scrisoare pe care Newton i-a scris-o lui Robert Hooke, un alt filozof și matematician englez. Dar Newton nu a spus el însuși fraza. El făcea aluzie la o comparație spusă mult mai devreme de Bernard de Chartres, care a trăit în secolul al XII-lea.
John de Salisbury a scris că Bernard de Chartres obișnuia să spună că „noi (oamenii simpli) suntem ca niște pitici cocoțați pe umerii giganților (gânditorii și filozofii) și, astfel, suntem capabili să vedem mai mult și mai departe decât aceștia din urmă”.
„Our deepest fear is not that we are inadequate. Our deepest fear is that we are powerful beyond measure” (Frica noastră cea mai profundă nu este că suntem inadecvați. Frica noastră cea mai profundă este că suntem puternici peste măsură” – nu a spus-o Nelson Mandela
Acest extras fantezist din discursul inaugural din 1994 al fostului președinte sud-african este pe internet de ani de zile. Pasajul continuă: “Lumina noastră, nu întunericul nostru, este cea care ne sperie cel mai mult. Ne întrebăm cine sunt eu ca să fiu genial, superb, talentat, fabulos? De fapt, cine ești tu să nu fii? Ești un copil al lui Dumnezeu. Jocul tău mic nu servește lumea… Pe măsură ce suntem eliberați de propria noastră frică, prezența noastră îi eliberează automat pe alții”.
Dar creditarea acestui citat lui Mandela, imediat după ieșirea din închisoare, pare de-a dreptul ridicolă. Brian Morton spune cel mai bine în The New York Times: „Imaginați-vă: Mandela, proaspăt eliberat după 27 de ani de închisoare, ne spune că toți avem dreptul să fim minunați, talentați și fabuloși și că gândirea asta îi va elibera pe alții”, scrie Morton.
În realitate, Marianne Williamson a scris aceste cuvinte în best-seller-ul său spiritual din 1989, „A Return To Love”. Și o confirmă și pe site-ul său.
„Age is an issue of mind over matter. If you don’t mind, it doesn’t matter” (Vârsta este o problemă de minte, mai degrabă decât materie. Dacă nu te deranjează, nu contează.” — nu a spus-o Mark Twain/Jack Benny/Muhammad Ali
Oamenii le atribuie celor de mai sus, deseori, acest citat. Cu puțin ajutor de la Quote Investigator, problema devine clară: nimeni nu știe cine a spus-o, de fapt. Prima referință găsită vine de la un cercetător guvernamental anonim în 1968. „Îmbătrânirea este o chestiune de minte. Dacă nu te deranjează, nu contează”.
Un ziar din Carolina de Sud l-a creditat pe Twain în 1970, iar în 1981, Muhammad Ali i-a spus fraza unui jurnalist, în timp ce se pregătea pentru ultima sa luptă.
“Be who you are and say what you feel because those who mind don’t matter, and those who matter don’t mind” (Fii cine ești și spune ceea ce simți, pentru că pe cei care-i deranjează nu contează, iar pe cei care contează nu-i deranjează) — nu a spus-o Dr. Seuss
Ne-ar placea să credem că Theodor Seuss Geisel, mai cunoscut sub numele de Dr. Seuss, ar susține pe deplin conceptul, dar realitatea este alta: nu există nicio dovadă că a zis-o el, în niciuna dintre cărțile sale. Citatul a apărut pentru prima dată în 1938 într-o publicație din Londra pentru inginerii municipali și județeni. Un „domn Davies” ambiguu a direcționat cuvintele către oamenii care i-au criticat proiectele de locuințe.
„Well-behaved women rarely make history” (Femeile bine crescute rareori fac istorie) — nu a spus-o Marilyn Monroe
În 2007, Laurel Thatcher Ulrich, o celebră femeie istorică, a scris o carte intitulată „Well-behaved women rarely make history”. Unii bănuiesc că a „furat” titlul best-seller-ului ei de la blonda celebră a anilor 1950, Marilyn Monroe.
Dar e greșit. Ulrich a scris pentru prima dată fraza în 1976 pentru un număr al „American Quarterly”, potrivit The New York Times. Versiunea originală se referă la femeia colonială într-un mod foarte literal.
„There’s a sucker born every minute” (Se naște un fraier în fiecare minut) — nu a spus-o P.T. Barnum
Unul dintre cei mai mari concurenți și critici ai lui Barnum a spus, de fapt, acest lucru, potrivit „P.T. Barnum: The Legend And The Man”, o biografie a lui A.H. Saxon.
Într-un articol din 1948 din „Bridgeport Post”, autorul anonim l-a întrebat pe Adam Forepaugh dacă l-ar putea cita în declarația despre „fraier”. „Spuneți doar că este unul dintre sloganurile lui Barnum pe care îl împrumut. Sună mai mult a ceva ce ar zice el oricum”, a răspuns Forepaugh.
Barnum a spus, totuși, „Oamenilor le place să fie înșelați”, ceea ce cumva nu pare la fel de nepoliticos.
„If you have to ask how much they are, you can’t afford one” (Dacă trebuie să întrebi cât costă, înseamnă că nu îți poți permite acel lucru” — nu a spus-o J.P. Morgan
Nu există nicio dovadă că Morgan a rostit cu adevărat aceste cuvinte, de obicei menționate ca răspunsul său la o întrebare despre prețul iahturilor sale luxoase. Biograful Jean Strouse nu crede că citatul se potrivește nici stilului de limbaj al lui Morgan, potrivit The Quote Verifier.
Cu toate acestea, Strouse a dat peste o înregistrare a răspunsului lui Morgan la întrebarea lui Henry Clay Pierce despre prețul iahtului său. „Nu ai dreptul să deții un iaht dacă pui această întrebare”, a spus el. Cuvinte diferite, înțelesuri similare.
„If you’re not a liberal when you’re 25, you have no heart. If you’re not a conservative by the time you’re 35, you have no brain” (Dacă nu ești liberal la 25 de ani, nu ai inimă. Dacă nu ești conservator până la 35 de ani, nu ai creier” — nu a spus-o Winston Churchill
Churchill nu a spus niciodată acest lucru, potrivit Churchill Centre and Museum din Londra. De fapt, Paul Addison de la Universitatea Edinburgh menționează acest lucru: „Cu siguranță Churchill nu ar fi putut folosi aceste cuvinte care i se atribuie. Ar fi fost conservator la 15 ani și liberal la 35 de ani! Și ar fi vorbit atât de lipsit de respect despre Clemmie, care se crede, în general, că a fost un liberal de-o viață?”.
În schimb, Francois Guizot a inventat expresia în secolul al XIX-lea. „A nu fi republican la 20 de ani este o dovadă a lipsei de inimă; a fi unul la 30 de ani, este o dovadă a lipsei de creier”.
„The ends justify the means” (Scopul justifică mijloacele) — nu a spus-o Niccolo Machiavelli
În „Heroides II”, poetul roman Ovidiu scrie „Exitus acta probat”, care se traduce prin „rezultatul justifică mijloacele”. Machiavelli spune ceva de genul, potrivit Christian Science Monitor, în „Prințul”. El susține că oamenii vor considera întotdeauna mijloacele unui prinț drept cinstite și îl vor lăuda. Având în vedere că a dedicat cartea familiei Medici, care ulterior l-a arestat și torturat, Machiavelli poate să fi scris întreaga carte în mod satiric.
„Insanity is doing the same thing over and over again and expecting different results” (Nebunia înseamnă să faci același lucru iar și iar și să te aștepți la rezultate diferite) — nu a spus-o Albert Einstein
Peste tot apar versiuni diferite ale acestui citat, dar nu îi datorăm niciuna lui Einstein.
După ce Michael Becker, editor la Bozeman Daily Chronicle (un ziar local din Montana), a lăsat versiunea greșită să treacă într-un editorial, a făcut câteva cercetări pe blogul său personal.
Becker a urmărit originalul până la Rita Mae Brown, romancieră. În cartea ei din 1983 „Sudden Death”, ea atribuie citatul unei „Jane Fulton” fictive, scriind: „Din păcate, Susan nu și-a amintit ce a spus Jane Fulton odată – Nebunia înseamnă să faci același lucru iar și iar, dar să aștepți rezultate diferite”.