Ce s-a descoperit despre viața pe planeta Venus: cercetătorii au dezvăluit cel mai recent studiu
O analiză nouă și amănunțită a chimiei norilor de pe Venus nu a dezvăluit niciunul dintre biomarkerii care indică viața în aer.
Deocamdată, asta înseamnă că întrebarea vieții detectabile în norii lui Venus are un răspuns. Până când vom obține informații noi, este posibil să rămână așa: nu există viață pe Venus. Chimia complexă a atmosferei Venusiene superioare pur și simplu nu poate fi explicată prin prezența vieții așa cum o cunoaștem noi.
După ce o echipă de oameni de știință a anunțat în mod controversat că au găsit fosfină gazoasă în norii lui Venus încă din 2020, speculațiile despre viața în norii lui Venus la altitudini temperate au crescut destul de mult.
Dar ideea nu este una nouă. Într-adevăr, biofizicianul Harold Morowitz și astronomul Carl Sagan au propus ideea în urmă cu peste 50 de ani, în 1967.
Mai recent, oamenii de știință au propus că ar putea exista indicii – și că viața din norii lui Venus ar fi putut dezvolta un metabolism pe bază de sulf, similar cu ceea ce am văzut în microorganismele de aici, pe Pământ. Semnătura unui compus de sulf, dioxidul de sulf (SO2), este foarte particulară pe Venus: abundent la altitudini mai mici, dar într-adevăr destul de scăzută la o altitudine mai înaltă.
„Ne-am petrecut ultimii doi ani încercând să explicăm chimia ciudată a sulfului pe care o vedem în norii lui Venus”, spune astronomul și chimistul Paul Rimmer de la Universitatea din Cambridge.
„Așa că am studiat dacă există o modalitate de a face din viață o potențială explicație pentru ceea ce vedem”.
Procesele biologice extrag elemente din mediul lor și expulzează diferite elemente în el. Respirația este un exemplu bun: noi, oamenii, inspirăm oxigen și expirăm dioxid de carbon. Copacii absorb dioxidul de carbon și elimină oxigenul.
Chimia lui Venus este foarte diferită de cea a Pământului, cu o atmosferă extrem de bogată în sulf – atinge concentrații de 100.000 de ori mai mari decât cele din atmosfera Pământului, legată în compuși precum dioxidul de sulf, acidul sulfuric și sulfura de carbonil.
Așadar, în noul studiu, o echipă de cercetători condusă de astronomul Sean Jordan de la Universitatea din Cambridge și-a propus să investigheze reacțiile chimice la care ar trebui să ne așteptăm, având în vedere sursele de energie disponibile în atmosfera lui Venus.
„Ne-am uitat la „hrana” pe bază de sulf disponibilă în atmosfera venusiană – nu este ceva ce voi sau eu am dori să mâncați, dar este principala sursă de energie disponibilă”, spune Jordan.
„Dacă acea hrană este consumată de viață, ar trebui să vedem dovezi în acest sens prin anumite substanțe chimice care se pierd și se câștigă în atmosferă”.
Viața pe Venus, aparent, nu există
Semnătura ciudată de dioxid de sulf era de un interes deosebit. Aici, pe Pământ, compusul este produs vulcanic și este posibil să fie produs astfel și pe Venus. Cu toate acestea, dacă organismele cu metabolism pe bază de sulf ar trăi în atmosfera superioară a lui Venus, ele ar putea fi responsabile pentru lipsa deosebită de dioxid de sulf la acele altitudini.
Oamenii de știință au propus anterior metabolisme pe bază de sulf care ar putea utiliza, teoretic, speciile chimice disponibile în atmosfera lui Venus. Folosind acestea ca bază, Jordan și colegii săi au căutat să modeleze reacțiile chimice care ar avea loc dacă acele forme de viață sunt prezente, pentru a vedea dacă produc compoziția observată a atmosferei venusiene.
Ei au descoperit că viața de metabolizare a sulfului ar putea produce epuizarea observată a dioxidului de sulf, dar rezultatul proceselor metabolice a unei biomase de mărimea necesară ar produce alți compuși în abundență care, pe scurt, pur și simplu nu există.
„Dacă viața ar fi responsabilă pentru nivelurile de SO2 pe care le vedem pe Venus, ar sparge tot ceea ce știm despre chimia atmosferică a lui Venus”, spune Jordan.
„Am vrut ca viața să fie o potențială explicație, dar atunci când am rulat modelele, nu este o soluție viabilă. Dar dacă viața nu este responsabilă pentru ceea ce vedem pe Venus, este încă o problemă de rezolvat – există o mulțime de elemente chimice ciudate de urmat”.
Încă nu știm cum sau de ce dioxidul de sulf iese din atmosfera superioară a lui Venus, așa că rămâne o întrebare deschisă. De asemenea, este posibil ca o biosferă să existe cu un metabolism necunoscut, pe care nu îl vom ști până când o sondă nu va merge acolo pentru a o verifica. Deci e incitant.
Între timp, a spus echipa, cercetarea lor oferă un cadru care ar putea ajuta la simularea efectului unei biosfere aeriene asupra lumilor extraterestre și, prin urmare, la căutarea vieții în atmosferele exoplanetelor. Având în vedere că atmosferele exoplanetelor sunt cel mai bun loc pentru a căuta semne de viață, acest lucru este într-adevăr destul de ingenios.