Ce însemna de fapt „Cap Limpede”, emisiunea lui CTP, de la Digi 24, de unde a fost dat afară

Denumirea emisiunii lui CTP, „Cap Limpede”, nu era un nume ales la întâmplare, iar acesta însemna ceva ce avea legătură cu perioada comunistă a României.

În perioada comunistă, presa din România se confrunta cu o cenzură dură, în timp ce populația era ținută departe de informațiile cu privire la lipsurile cu care aveau de-a face. Acest lucru a avut loc până în anul 1974, când a fost adoptată Legea 3 cu privire la libertatea presei.

După ce această lege a început să producă efecte juridice, cenzura nu mai funcționa în acel mod, însă autocenzura își făcea loc. Chiar dacă în lege era prevăzută “libertatea presei constituie un drept fundamental consfinţit prin Constituţie”  şi că ”tuturor cetăţenilor le este garantat dreptul şi le sunt asigurate condiţiile de a-si exprima prin presă opiniile în problemele de interes general si cu caracter public”, în viața reală, lucrurile stăteau diferit.

Astfel, fiecare instituție a presei de la nivel local și funcționa ca organ de informare al PCR, în structura sa prevedea și cenzori. Aceștia nu aveau meseria de ziarist, urmărind paginile publicațiilor să nu apară informații care ar fi afectat ideologia partidului comunist, liderilor și siguranței naționale. Aceștia veneau seara și citeau paginile publicațiilor, înainte ca redactorul „cap limpede” să dea „bun de tipar”.

Află ce semnificație are prima literă a numelui tău. Sigur nu te-ai gândit la asta, până acum

De ce pisicile adoră să dărâme obiectele prin casă, de fapt. Explicația vine de la specialiștii în comportamentul felinelor

Emisiunea „Cap Limpede” a lui CTP nu mai este difuzata la Digi24

Această libertate a presei apărea astfel doar pe foaie, existând doar în gândurile jurnaliștilor. Deși exista această cenzură, ziariștii reușeau să strecoare în paginile ziarelor diferite mesaje care puteau fi descifrate de către cititor, printre rânduri.

“Nu am fost un dizident, pentru că îmi era frică dacă mă bătea la miliţie sau la securitate. Dar îmi băteam capul cum să spun nişte chestii, dar în dosul spuselor mele să se înţeleagă altceva. Scriam la Secţia Cetăţeneşti şi mergeam prin magazine să mă documentez. Era perioada cotelor, nu se aduceau mărfuri. Ţin minte că am intrat într-un magazin alimentar şi acesta era gol. Puteam eu să scriu în ziarul partidului că e magazinul gol?

Evident că nu se publica aşa ceva şi atunci am mers pe ideea că vânzătorul magazinului este neglijent, pentru că am văzut rafturile pline de praf. Păi dacă eu am scris că avea praf pe rafturi, un cititor deştept înţelegea că era praf pentru că dacă nu a mai avut demult marfă. Şi cititorul deştept înţelegea asta şi mă înţelegea şi pe mine. Zicea în mintea lui aşa: săracul ziarist, nu a putut să spună mai mult”, afirma fostul jurnalist al ziarului local din Focșani, Ion Gr. Cherciu.

„Cap Limpede” însemna mai mult după cum ne arată istoria recentă

Fostul redactor șef al ziarului local „Milcovoul”, Ovidiu Butuc își aducea aminte că în paginile publicației sale, de-a lungul timpului, s-au strecurat erori care ar fi putut cauza multe neplăceri în acea vreme nefastă a românilor.

“Un text cu trimitere din pagina 1 a ajuns să fie tipărit pe pagina 3, după ce a trecut şi de corectură, şi de cap limpede, şi de cenzură, cu un subtitlu gros care începea aşa: Mut stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, în loc de mult stimate. Eroarea a fost văzută spre dimineaţă, de un tipograf, în timp ce se tipărea ziarul, dar vreo 2.000 de exemplare erau deja pe piaţă, la oameni. Bineînţeles că s-a tipărit din nou, însă ăia 2.000 de oameni aveau ziarul acasă. Ceea ce noi aveam deja în subconştient se întâmplase fără voia noastră”, a spus Ovidiu Butuc.

Acesta a mai recunoscut că jurnaliștii redacției au trăit cu spaimă timp de câteva săptămâni. Cu toate că și liderii județului aveau cunoștință despre această greșeală, nimeni nu a avut de suportat consecințele. Mulți jurnaliști își aduceau aminte că seara plecau vâzând articolele în machetă, iar a doua zi, materialul nu se regăsea în ziar.

Emilia Șercan, o cunoscută jurnalistă a efectuat mai multe interviuri foștilor jurnaliști ai perioadei comuniste. Aceasta a reușit să obțină informații potrivit cărora aceștia erau nevoiți să ducă o viață cu dublă personalitate pentru că gândeau un lucru și scriau cu totul altul. Așadar, Cristian Tudor-Popescu nu a ales la întâmplare denumirea emisiunii „Cap Limpede”, care nu mai este difuzată la Digi24.