Bula imobiliară, într-o nouă etapă: românii care visează la case vor fi îngropați de ratele crescute în 2022
În cazul în ca te gândeai să te înhami la un credit pe termen lung pentru o casă, merită să ai în vedere că acesta ar putea veni la pachet cu câteva modificări importante pe parcursul acestui an, inclusiv cu costuri mai mari.
Pentru ca o bulă imobiliară să se producă în România, cum mai mulți analiști estimează că se întâmplă deja, sunt necesare mai multe condiții. Prețurile la locuințe trebuie să crească nejustificat, fără un argument real în spate, de costuri ale materialelor sau al forței de muncă, de aliniere la inflație. Asta s-a întâmplat deja. Al doilea lucru care trebuie să se întâmple este ca băncile să sporească dobânzile, să crească ratele în așa fel încât oamenii obișnuiți cu venituri mici să nu-și mai poată achita creditul în condițiile contractate. BNR a dat deja startul în acest sens.
Românii cu credite imobiliare, loviți din plin
BNR a majorat dobânda peste așteptări, iar dacă ne uităm și la previziunile referitoare la creșterea ratei inflației, până la finele anului, ratele creditelor bazate pe dobânzi care includ și indicele IRCC vor înregistra o creștere de aproximativ 300 de lei. Ca exemplu practic, o persoană care în ianuarie 2022 a plătit o rată la locuință de 1343 de lei, după creșterea IRCC, până în luna decembrie a acestui an va ajunge să achite luna aproximativ 1747 de lei. Veștile sunt foarte proaste pentru cei care trăiesc de pe o zi pe alta, dar s-au ambiționat să-și facă un credit imobiliar.
Ideea de bază este următoarea. Pentru un credit ipotecar de 250.000 de lei, la care debitorul mai are de rambursat 23 de ani, rata anuală este în prezent de 1.343,88 lei pe lună la o bancă comercială din România. Dobânda este formată din indicele IRCC, în prezent de 1,17%,la care se adaugă marja băncii (în condiţii minimale de 2,5%), ceea ce reprezintă o dobândă de 3,68%.
Problema este că BNR a majorat deja dobânda cheie la 2,5%, iar analiştii estimează că banca centrală va continua şirul de creşteri succesive ale dobânzii până la nivelul de 3,5%-4%. În acest context, este foarte probabil ca IRCC, care intră în componenţa dobânzilor stabilite de bănci pentru creditele ipotecare, să crească de la 1,17%, cât este în prezent, la 4% la finalul anului. Nu în ultimul rând, ROBOR la trei luni (care intră în componenţa dobânzii la creditele ipotecare vechi) să ajungă la un nivel de 4,5% – 5% pe an. Cu alte cuvinte, ratele cumulate cu estimările legate de inflație pe anul acest vor veni ca o lovitură foarte dureroasă pentru români.