Bula imobiliară din România, ”explodată” din cauza Ucrainei: ”Când se termină războiul!”

De la începutul războiul din Ucraina, mulți români exersează un nivel sporit de scepticism când vine vorba de investițiile semnificative în imobiliare. ”Când se termină războiul!” este răspunsul pe care îl oferă oamenii care în urmă cu două, trei luni se uitau după un apartament, când sunt sunați înapoi de agenții imobiliari.

Timp de aproape un deceniu, din 2012 și până în prezent, piața imobiliară autohtonă a trecut printr-o perioadă cât se poate de propice. Prețurile au scăzut cu 30-50% față de criza imobiliară din 2008, salariile au început să crească, iar leul a devenit atât de puternic în contextul inflației scăzute, încât creditele ipotecare în moneda națională au devenit rentabile, în mod autentic. Această realitate a fost valabilă până în a doua jumătate a anului trecut, când inflația a început să-și facă simțite efectele și a fost amplificată de scumpirile la energie electrică, gaze naturale, carburanți și alimente de bază. Războiul din Ucraina a fost doar cireașa de pe tort.

Bula imobiliară din România, încă o consecință a crizei economice

La finele săptămânii trecute, dacă mai era o surpriză pentru cineva, majoritatea liderilor parlamentari s-au grăbit să afirme că urmează o ”criză economică severă”. Kelemen Hunor a fost primul, Florin Cîțu a confirmat dezastrul, iar Marcel Ciolacu a ieșit în față ca un mare salvator pentru a promite ”marea cu sarea”, în contextul crizei iminente.

Acesta de mai sus este însă doar încă un detaliu care sabotează piața imobiliară și dezvoltatorii autohtoni, în contextul în care, de la începutul războiului, cererea de credite ipotecare și imobiliare a scăzut în România cu 30-50%, în funcție de regiune. Băncile vor să dea în continuare credite, dar condițiile sunt departe de a fi la fel de bune precum acum un an.

Carmen Iohannis, apariție surprinzătoare înainte de vot. Ce a făcut soția președintelui Klaus Iohannis înainte să meargă la secția de votare

Prezența la vot în timp real la alegerile prezidențiale 2024. Câți români au votat până la ora 15.00

Nu ajută nici creșterea IRCC care, în viitorul apropiat, preconizează un dezastru. Ca referință, este încă la un nivel scăzut, 1,8% pentru T2, dar în T3 va fi 2,6%, iar în T4 va fi 3,5-4%. În T1/2023 s-ar putea să ajungă şi la 4-5%, iar dacă adăugăm marja băncii, de 2%, dintr-o dată avem o dobândă de 6-7%, conform unei analize ZF.ro.

Dacă mai adaugi la acestea imprevizibilitatea costurilor cu utilitățile, care se scumpesc la o lună la alta, tot din cauza inflației din țara vecină, niciodată nu a fost o idee mai proastă să te arunci la un apartament sau o casă nouă. Are rost să mai spun că este improbabil spre imposibil ca majorările salariale să acopere scumpirile de cel puțin 20% prognozate în toate domeniile de activitate, atât pentru servicii, cât și pentru produse?