Tratamentul minune și nu doar pentru COVID: cum salvează plasma vieți chiar și în România

27 februarie 2020. Ziua în care România a confirmat oficial primul caz de COVID-19. Un an întreg, specialiști din toate colțurile lumii au încercat să găsească un tratament-minune pentru cea mai nouă boală din lume. Nu au reușit. Dar există speranțe.

[related]

Până acum, vaccinul e singurul care s-a dovedit extrem de eficient în lupta cu virusul. Nu ducem însă lipsă de abordări când vine vorba de tratamente. Totodată, specialiștii susțin că cea mai mare provocare la acest moment este producția de imunoglobulină anti-COVID, produsă din plasma convalescentă.

În prezent, 19 țări din lume au trimis deja plasma convalescentă către fabricile de medicamente din plasma pentru a avea acces la imunoglobulină anti SARS-CoV-2.

Ce trebuie să faci în decembrie dacă vrei să ai trandafiri superbi anul viitor. Vor înflori spectaculos

Orașul în care politicienii vor să interzică săruturile prin ordonanță de urgență. Ce amenzi riscă îndrăgostiții

Înainte de orice trebuie să înțelegi ce este imunoglobulina. Pe scurt, un cocktail de anticorpi extrași din plasma umană, apăruți după tot felul de infecții.

„Extragem din organism anumiți anticorpi care se găsesc în plasma, în punem într-o soluție concentrată și îi trimitem mai departe spre o fabrică specială de medicamnte. Așa se obține imunoglobulina antiCOVID. Există mai multe tipuri de imunoglobuline specifice, cele mai multe sunt anti-hepatită B. Acesta sunt administrare, de obicei, după contactul cu virusul și se folosesc, în special, în cazul cadrelor medicale care se infectează din greșeală. Practic, anticorpii se bat cu virusul hepatic înainte de a se declanșa boala”
Florin Hozoc, directorul general al unei companii producătoare de imunoglobulină, pentru PLAYTECH

DOAR MII DE DONATORI LA SUTE DE MII DE CAZURI CONFIRMATE

Așadar, singura carte câștigătoare în ceea ce privește tratamentul pentru bolnavii de COVID aflați în stare critică rămâne plasma convalescentă. Însă cifrele oficiale nu arată deloc bine pentru țara noastră.

Până acum, spune Doina Goșa, șefa Centrului de Transfuzii din București, doar 1.854 de oameni au donat plasmă după ce s-au vindecat de infecția cu SARS-COV-2. În România, sunt peste 12.000 de donatori de la care s-au colectat circa 18.500 doze de plasmă. Sunt însă numere extrem de mici, dacă ținem cont că în România au fost infectate peste 830.000 de persoane.

Donarea de plasmă se face în două feluri: prin donare normală de sânge și prin plasmafereză.

Plasmafereza însă este mult mai eficientă pentru că separă în timp real sângele de plasmă și de la un singur donator pot fi salvați trei oameni.

„Acum, de când cu vaccinul, a scăzut și mai mult numărul de donatori. Oamenii trebuie să știe în ce condiții pot dona plasma. Spre exemplu, cei care s-au vaccinat pot dona doar dacă au și trecut prin boală. Cei care doar s-au vaccinat, dar nu au făcut boală nu sunt eligibili pentru donare”
Doina Goșa

Plasma însă nu este panaceul așteptat de întreaga lume, asta pentru că sunt mai multe criterii pe care ar trebui să le îndeplinească pentru a salva vieți. În primul rând, nivelul de anticorpi ai donatorului. Dacă sunt puțini anticorpi nu este foarte eficientă.

Tocmai din acest motiv imunoglobulina pe bază de plasmă convalescentă ar putea salva vieți când vine vorba de COVID-19.

STUDIU: MORTALITATEA SCADE CONSIDERABIL

Florin Hozoc mi-a explicat că e simplu procesul de-a obține imunoglobulina din plasma convalescentă. „Se extrag anticorpi, se pun într-o soluție concentrată și astfel știi clar câți anticorpi sunt într-un flacon administrat bolnavului. În lume, sunt studii clinice de fază trei cu privire la acest lucru”, susține acesta. „Primul studiu încheiat arată rezultate spectaculoase: progresul bolii se reduce cu 70%, în timp ce mortalitatea este diminuată cu 30%. Din iunie sunt nouă mari producători de imunoglobuline care încearcă să facă acest tratament. Același lucru face și o companie spaniolă care colaborează cu guvernul din Spania și cu guvernul amercian, de asemenea se lucrează și în Israel, acolo s-a și terminat studiul de fază trei. Olanda a produs deja primul lot”.

În România, lucrurile nu par să înainteze la fel ca în alte state.

În momentul de față, explică Florin Hozoc, sunt 3.000 de doze de plasmă convalescentă în frigiderele autorităților, însă nu pot fi utilizate la maximum tocmai pentru că nivelul de anticorpi nu este optim în toate cazurile. Prin urmare, în unele situații, și eficiența plasmei este discutabilă.

Probabil, susțin experții, în următoarele săptămâni la nivel mondial va fi aprobată producția de imunoglobulină pe bază de plasmă convalescentă care să-i ajute pe cei infectați. În România, nu știm când se va întâmpla acest lucru. Ce știm clar este că până când va fi descoperit un tratament miraculos singura variantă pentru cei aflați în stare gravă rămâne plasma.

Un studiu prezentat în martie de covidplasma.ro arată că administrarea de plasmă convalescentă pacienților COVID-19 intubați a crescut rata de supraviețuire a acestora de la 2% la 25%. În perioada 26 februarie 2020 – 22 februarie 2021, dintr-un total de 13.926 pacienți COVID-19 care au necesitat intubare, au supraviețuit doar 365, reprezentând o rată de supraviețuire de 2,7% din totalul pacienților COVID-19 intubați.

Dintre pacienții intubați, în aceeași perioadă, doar 417 pacienți au primit transfuzie cu plasmă convalescentă – adică doar 3%. Dintre pacienții intubați care au primit plasmă convalescentă au supraviețuit 103 pacienți, ceea ce înseamnă o rată de supraviețuire de 24,7%.

În total, au primit plasmă convalescentă 2.346 de pacienți infectați cu SARS-CoV-2, dintre care au supraviețuit un număr de 1.427 – adică o rată medie de supraviețuire de 61%.

Lucrurile devin și mai interesante în cazul pacienților cărora plasma le-a fost administrată în primele 10 zile de la apariția simptomelor bolii și pacienții nu erau intubați. Rata de supraviețuire a fost de 73,8%. Dacă plasma a fost administrată pacienților între 10 și 15 zile de la apariția simptomelor, iar pacienții nu erau intubați, dar prezentau o afectare pulmonară de peste 50%, rata de supraviețuire a fost de 38,4%. Nu în ultimul rând, dacă plasma a fost administrată pacienților după 15 zile de la apariția simptomelor, cu afectare pulmonară severă și deja intubați, rata de supraviețuire a fost de 24,7%.

În contextul utilizării plasmei merită amintit raportul „Plasmă pentru România” publicat pe 18 februarie de Observatorul Român de Sănătate. Independent de pandemie, România nu colectează plasmă pentru a produce medicamente prin „fracţionare”, aşa că este dependentă de importul medicamentelor derivate din plasmă. Medicamentele derivate din plasmă sunt obținute prin extragerea proteinelor specifice din plasmă. Procesul se numeşte fracționare.

Centrele de transfuzii ajung să arunce între 20.000 și 60.000 de litri de plasmă anual. Cauza e lipsa spațiilor de depozitare adecvate și infrastructurii de valorificare. Totuși, România consumă anual produse derivate echivalentul a peste 200.000 de litri de plasmă. Plasma n-ar fi folosită doar în lupta anti-COVID, ci și pentru alte boli. Medicamentele obținute astfel sunt indispensabile pentru tratamentul unor afecțiuni severe și pentru tratamentul pe termen lung al unor boli genetice rare.

[related]

Estimarea pentru UE e că 300.000 de pacienți sunt dependenți de medicamentele derivate din plasmă, dar cea colectată la nivelul Uniunii acoperă doar 63% din nevoile cetăţenilor – restul vine din import, iar 55% din necesarul de plasmă pentru fracționare este acoperit de doar patru țări: Austria, Cehia, Germania și Ungaria. În România, nu avem date exacte, avem însă o estimare: cel puțin 20.000 de români ar putea fi ajutați cu medicamente derivate din plasmă.

Cu toate aceste informații pe masă, mai ales în contextul pandemiei, e important să reții că donatul ajută în cazul în care ai trecut prin boală. O poți face după circa o lună de la recuperare, printr-o programare telefonică la numărul 0314053660.