De ce Cumpănașu și alte personaje controversate au succes pe TikTok și alte rețele

Alexandru Cumpănașu e fost candidat la prezidențiale și a revenit recent în atenție cu atitudinea sa de pe TikTok. Un studiu World Vision explică, într-o oarecare măsură, și de ce personaje de felul acesta au succes pe internet.

Opinia publică a fost contrariată recent de atitudinea și dialogurile cu tentă sexuală pe care le poartă Alexandru Cumpănașu pe TikTok cu urmăritorii săi minori și elevi. Fostul candidat la prezidențial și cel care s-a recomandat a fi unchiul Alexandrei Măceșanu, una dintre adolescentele ucise în tragedia de la Caracal, și-a creat un profil care se cheamă profu_online  și instigă, în mare parte, la nesupunere față de sistemul de învățământ românesc.

Între timp, Poliția Capitalei verifică și presupuse comportamente deviante ale lui Cumpănașu, în condițiile în care în spațiul public au apărut dialoguri înregistrate în care acesta pare că face avansuri minorelor cu care discută.

Studiul care ar putea explica succesul lui Cumpănașu de pe TikTok

Cum spuneam, Alexandru Cumpănașu are sute de mii de urmăritori pe TikTok, majoritatea minori. Are, așadar, un real succes, și mulți specialiști cred că acest succes se datorează faptului că mulți tineri se simt singuri, nu dialoghează cu părinții lor și atunci se refugiază în mediul online. Acolo unde au tendința de a se apropia de oricine le ascultă doleanțele sau rezonează cu temerile/fricile/bucuriile lor.

Trucul pentru ca robinetele din baie să fie mereu strălucitoare. Cu ce trebuie să le ștergi ca să rămână curate zile la rând

Iluzia optică care îți păcălește creierul. Dacă vezi două fețe în culori diferite, ai picat în capcană, de fapt

World Vision arată că traversăm o perioadă în care copiii se simt singuri și nu mai au încredere în părinți, iar cei mai afectați sunt cei din mediul rural și din zone defavorizate. E foarte ușor, așadar, să cadă victime pericolelor din online.

Studiul arată că pandemia şi şcoala online au dus la o izolare a elevilor, care nu au mai comunicat la fel de mult cu profesorii, colegii şi, deşi au locuit în aceeaşi casă, nici cu părinţii. Pe fondul acestui sentiment de singurătate resimţit de copii, aceştia sunt mult mai vulnerabili la pericolele şi modele negative din mediul online. Potrivit celor mai recente statistici realizate de World Vision România în timpul pandemiei de COVID-19, cei mai expuși pericolelor din online sunt copiii de la țară.

„Peste 20% dintre copiii care trăiesc în mediul rural afirmă că sunt doar uneori sau nu sunt niciodată fericiți, iar o pondere de 7% afirmă că au o viață rea. Copiii din mediul rural ori din alte categorii vulnerabile, fără posibilităţi materiale, sunt astfel victimele perfecte ale manipulatorilor media. Pentru ei, singura șansă la un viitor este educația, un sistem modern de învățământ, care să le ofere tuturor copiilor şanse egale, indiferent de mediul de proveniență și starea materială a familiei”, anunță World Vision România.

Refugiu în mediul online, extrem de periculos

Reprezentanții fundației atrag atenția și asupra atacurilor din mediul online împotriva profesorilor.

„Din păcate, instigarea copiilor la atacuri împotriva profesorilor, pe care Fundaţia World Vision România o condamnă ferm, este simptomul unei crize de autoritate atât în familie, cât şi în şcoală, unde corpul profesoral joacă un rol esențial. Profesorii nu pot fi în niciun caz considerați inamici ai copiilor sau ai drepturilor și libertăților acestora. Discuțiile și argumentele despre teme de interes pentru societate, precum educația, nu se pot duce decât într-un climat de civilizaţie, cu respect reciproc pentru punctele de vedere ale tuturor părților”, precizează reprezentanții World Vision România.

Studiul World Vision arată că aproape o cincime din copiii de la țară nu se simt susţinuţi niciodată de toată familia, incluzând aici membrii familiei extinse (unchi, mătuși etc.). 6% dintre copii nu au încredere niciodată, sau doar uneori, în adulții cu care locuiesc. 8% dintre copii cred că familia nu este niciodată alături de ei când au nevoie de ajutor, iar 23% dintre ei susţin că un membru al familiei petrece timp cu ei doar uneori sau niciodată.

Încrederea copiilor în părinţi a scăzut cu 14% în 2020, ajungând la 79%. Pe acest fond, succesul public al unor personaje care insuflă şi instigă la ură şi care au priză la copii nu este deloc surprinzător, este concluzia studiului.