Strategia strălucitoare prin care creierul rezolvă probleme, dar oamenii n-o folosesc

Ți s-a întâmplat vreodată să ai o problemă și să încerci să o rezolvi, dar să îți dai seama că, în fapt, mai mult ai complicat situația?

Dacă vei spune că nu, ești norocos sau, poate, puțin nesincer, pentru că trebuie să existe, în viața fiecăruia, cel puțin un astfel de moment, de o amploare mai mică, sau mai mare.

Ei bine, odată ajuns față în față cu problema, soluția pe care creierul tău tinde să o ia, în fapt, îți poate aduce mai multe necazuri. De ce? Pentru că tindem să ne rezolvăm problemele adăugând elemente noi situației, decât să începem să scăpăm de anumite elemente.

Spre exemplu: când eram mici, mulți dintre noi am învățat să mergem pe bicicletă folosindu-ne de acele roți mici ajutătoare. Ei bine, la problema de bază, s-a adăugat un element. Element care, aparent, rezolva problema, însă în fapt, o complica.

Marcel Ciolacu, prima reacție după exit-polluri: „Mulțumesc pentru încredere. Am dus o campanie fără ură și așa voi continua”

Cristian Popescu Piedone, sancționat cu o amendă de 2.000 de lei după ce a raportat un incident la o secție de votare din Giurgiu

Acele rotițe te ajută doar să te deplasezi cât timp te folosești de ele, nu să înveți să mergi cu bicicleta și cu atât mai puțin să dobândești acele abilități de orientare și echilibru necesare. În momentul în care se rup, ei bine, sper să cazi pe pământ.

Având în vede metoda rezolvării lucrurilor prin eliminarea unor elemente existente, oamenii încearcă acum să își învețe copiii să meargă pe biciclete … fără pedale. Se vor folosi de propriile picioare pentru a-și menține echilibrul și vor reuși mult mai ușor să meargă fără ajutor, dar să și dobândească aptitudinile necesare de orientare și echilibru.

Atunci când se confruntă cu o problemă, oamenii tind să aleagă soluții care implică adăugarea de elemente noi, mai degrabă decât eliminarea componentelor existente, sunt de părere Leidy Klotz , inginer la Universitatea din Virginia și Gabrielle Adams , psiholog în cadrul aceleiași universități.

Prima cercetare privind tendința creierului uman de a evita soluția eliminării, în fața unei probleme

„Am vrut să investigăm dacă și în ce măsură oamenii au trecut cu vederea scăderea atunci când au sarcina de a schimba lucrurile”, spune Adams. Așa că au pornit o investigație proprie, însă fără să se bazeze pe literatura de specialitate fiindcă fenomenul nu a mai fost dezbătut anterior. Poate că, după aceste cercetări, va apărea și literatura academică, cine știe?

Cercetătorii au efectuat mai întâi un set de studii observaționale, pentru a vedea dacă fenomenul intuit de ei se confirmă, sau nu. Într-un grup de 91 de participanți, cărora li s-a cerut să facă un model simetric fie adăugând, fie eliminând cutii colorate, doar 18 persoane (20%) au folosit scăderea.

Într-un alt grup, participanților li s-a propus să facă propuneri pentru îmbunătățirea funcționalității unei instituții. Ei bine, și aici bănuiala s-a confirmat: doar 11% din 651 de propuneri implicau eliminarea unui regulament, practică sau program existent.

Marele studiu pe 1.500 de participanți

Pentru a determina de ce oamenii au avut tendința de a alege soluții adiționale, echipa a adâncit experimentul, cu este 1.500 de persoane recrutate fie dintr-un campus universitar, fie prin intermediul Amazon Mechanical Turk, un site web de crowdsourcing.

Oamenilor li s-a cerut să stabilizeze acoperișul unei structuri Lego susținut de un singur bloc care se sprijinea deasupra unei baze în formă de cub. Recompensa pentru finalizarea sarcinii a fost de 1 dolar, iar participanții au putut adăuga blocuri noi pentru 10 cenți bucata sau să scape de blocuri gratuit.

Unui singur grup, cercetătorii le-au subliniat oportunitățile conexe pe care le au: „Fiecare piesă pe care o adaugi costă zece cenți, dar scoaterea pieselor este gratuită”, în timp ce unui alt grup tocmai i s-a spus „Fiecare piesă pe care o adaugi costă zece cenți .

Cercetătorii au observat că oamenii au mai multe șanse să elimine din elementele preexistente, atunci când li s-au oferit mai multe oportunități de abordare a soluțiilor unei probleme. Totodată, cercetătorii susțin că e nevoie ca omul să depună un efort cognitiv mai mare pentru a găsi soluții subtractive.

Studiul a fost publicat în revista Nature

Aceste descoperiri, care au fost publicate joi în Nature, sugerează că „soluțiile aditive au un fel de statut privilegiat – au tendința să vină în minte rapid și ușor”, spune Benjamin Converse , psiholog social la Universitatea din Virginia și coautor a studiului. „Soluțiile subtractive nu sunt neapărat mai greu de luat în considerare, dar necesită eforturi mai mari pentru a fi găsite”.