14 dec. 2021 | 11:33

Speranța de viață din România, îngropată de pandemie: suntem ultimii din Europa

ACTUALITATE
Speranța de viață din România, îngropată de pandemie: suntem ultimii din Europa

Speranța de viață din Europa a fost, în mod previzibil, influențată de pandemie. Cu toate acestea, nicio țară nu a fost lovită mai grav decât România de consecințele nefaste ale Covid-19.

În fiecare an, Uniunea Europeană publică o analiză intitulată Starea Sănătății în UE. Ultimele două ediții au fost influențate de pandemia de Covid-19 în aproape fiecare țară a blocului comunitar. Niciuna nu a suferit însă la fel de mult precum România. Nu trebuie să numeri spitalele care au luat foc în ultimii doi ani pentru a-ți da seama că lucrurile se pot face mult mai bine, chiar și pe meleaguri mioritice.

Speranța de viață a românilor, un dezastru

În 2020, media speranței de viață din România a scăzut cu aproximativ 1,4 ani. Deși s-au înregistrat scăderi peste tot, la noi a fost dublă față de media UE de 0,7 ani. În Europa, speranța de viață a românilor este pe penultimul loc. Doar Bulgaria se află un pic mai jos.

În mod previzibil, la polul opus, se află țările nordice. În Norvegia, discutăm de 83,3 ani, în Islanda – 83,1 ani și Irlanda cu 82,8 ani. La coada clasamentului se află Lituania – 75,1 ani, România cu 74,2 ani și Bulgaria cu 73,6 ani.

Pe de o parte, în ultimii 20 de ani, până în 2019, speranța de viață din România a crescut cu aproximativ 4 ani. În același timp, însă, a rămas printre cele mai mici din UE, după cum se poate vedea în graficul de mai jos. Practic, este cu aproximativ 6 ani mai mică decât media Uniunii Europene. Din cauza impactului pandemiei de Covid-19, a scăzut însă și mai mult, cu 1,4 ani în minus.

Punctual, speranța de viață la naștere în România a crescut cu peste 4 ani ani între 2000 și 2019, de la 71,2 până la 75,6 ani. Momentan, s-a stabilizat în jurul valorii de 74,2 ani, până la 1,4 ani. Ca un detaliu important, este bine de știut că, în țara noastră, femeile trăiesc cu aproximativ 8 ani mai mult decât bărbații, 78,4 ani versus 70,5 ani, unul dintre cele mai mari decalaje din EU.

Penuria de forță de muncă din sistemul de sănătate și cheltuielile mari pentru sănătate din buzunarul pacientului reprezintă principalele bariere în calea accesului la servicii medicale, arată raportul.

romania

La 11 ani am instalat primul meu Windows 95, iar la 14 ani mi-am cumpărat o rachetă de Pentium la 133 MHz cu 128 MB RAM si hard disk de 160 MB. După bacalaureat m-am angajat, timp de mai bine de trei ... vezi toate articolele