Se simte direct la buzunar: BNR a zis tot. Românii cu rate și cont bancar trebuie să afle urgent

Dacă n-ai putut evita creditele, există o rază de speranță. Cifrele de la Banca Națională a României arată ce se întâmplă în zona creditelor și ratelor pe care românii le-au de plătit către bănci.

În urmă cu un an, valoarea ROBOR era la 3,16, iar acum e la 1,6. Ce înseamnă asta direct pentru tine, care ai rate? Ei bine, o scădere a sumei pe care o dai înapoi. De exemplu, un român cu un credit de 60.000 de euro, luat pe 30 de ani, plătește acum cu circa 200 de lei mai puțin.

Trebuie să știi însă că asta se aplică doar pentru creditele luate înainte de mai 2019. În urmă cu aproape doi ani, după ce a acuzat băncile și BNR că manipulează indicatorul, guvernul condus de Viorica Dăncilă a adoptat o OUG prin care a înlocuit ROBOR cu IRCC. Acesta e un indicator despre care liderii partidului de guvernământ spuneau atunci că nu poate fi manipulat de bancheri.

ROBOR la 3 luni a ajuns la 1,6, iar IRCC pe trimestrul III din 2020 – ultimul publicat de BNR – a avut o valoarea de 1,88. IRCC este calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice determinate pentru trimestrul anterior zilnice ale tranzacțiilor interbancare. De cealaltă parte, ROBOR ia în calcul rata dobânzii la care băncile comerciale s-au împrumutat între ele cu o zi înainte.

Cum arată acum și ce familie frumoasă are Laura Bretan. Imaginile superbe postate de fosta câștigătoare de la Românii au talent de Ziua Recunoștinței

BEC: Voturile din primul tur al alegerilor prezidențiale vor fi renumărate în acest weekend

Explicații de la BNR despre credite și ratele românilor

E bine să mai știi că cei doi indicatori sunt influențați și de dobânda de politică monetară a Băncii Naționale a României (BNR). Aceasta e dobânda cu care băncile se pot împrumuta de la BNR. Pe 15 ianuarie, BNR a decis să scadă această dobândă la 1,25%.

Valentin Lazea, economist-șef BNR, spune că Banca a trebuit să reducă gradual rata dobânzii de politică monetară din două motive, conform Radio Europa Liberă România. Întâi, pre-existența unor mari dezechilibre economice, reflectate în deficitul bugetar și în deficitul de cont curent, precum și în rating-ul de țară. Apoi, riscurile pe care o conduită de reducere mai agresivă a dobânzii de politică monetară ar fi avut-o în materie de depreciere a cursului valutar și de recrudescență a inflației.

Dan Chirleșan, conferențiar universitar doctor la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, oferă însă și un punct de vedere optimist sau pesimist, în funcție de care parte te pui.

„Dacă vom reveni la o politică populistă, adică să creștem din pix salarii și pensii, fără a avea acoperire în creșterea veniturilor bugetare proprii, nu cele atrase din împrumuturi, vor exploda din nou indicatorii macroeconomici: ROBOR-ul, rata inflației și cursul valutar sunt primele supape de la oala sub presiune. Atunci când pui ciorba la fiert și începe să sară senzorul ăla care își scoate aburul, spune că se va întâmpla ceva.”
Dan Chirleșan