România se duce în cap: creșterea economică, o iluzie optică ce ne va costa scump

În timp ce prețurile pe care le plătesc românii la aproape orice produs sau serviciu au explodat în ultimul an, oficialii din Guvern sunt optimiști că România se bucură de o creștere economică importantă și merge în direcția bună. Realitatea nu este chiar atât de simplă.

Creșterea economică din primul semestru a fost de 6,5%. Pe cel de-al doilea trimestru, a fost confirmată de Institutul Național de Statistică în jurul valorii de 13%. Deși aceste cifre sună bine în teorie, ele trebuie puse într-un context, trebuie integrat într-un tablou complet, ca să înțelegi de ce nu sunt lucrurile chiar atât de simple.

De ce România merge către dezastru: explicația experților

Deși aproape orice român își dă seama că-i merge mai prost, din prisma cheltuielilor pe care le achită, o analiză interesantă a situației actuale a venit de la Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal. Oficialul a insistat pe faptul că deficitul de cont curent este în creștere, iar nevoia de corecție a bugetului public este fundamentală. Rămâne să-i și pese cuiva din Guvern de această opinie.

„Trebuie să înţelegem că o creştere economică trebuie să fie robustă. Ne uităm la creşterea economică, dar hai să ne uităm și la creşterea dezechilibrelor externe. Asemenea ritmuri de creştere nu sunt sustenabile. Nu sunt sustenabile nici în economii dezvoltate care au balanţă externă echilibrată când sunt reveniri economice, rebound-uri mari după căderile economice forţate din 2020.

Un bărbat a fost condamnat penal pentru că s-a îngrășat intenționat ca să evite serviciul militar, în Coreea de Sud

Israelul aprobă un acord de încetare a focului cu Libanul

Este impropriu spus normalizare, dar ai o creştere economică nesustenabilă prin prisma factorilor fundamentali. Numeroase economii vor avea rate de creştere inferioare, faţă de cifrele din 2021, în anii ce vin. Iar în cazul nostru, este de subliniat că avem deficit bugetar structural şi deficite externe mari. Această combinaţie nu ne este potrivnică şi trebuie corectată. Trebuie deci judecată această creştere din semestrul I, din trimestrul II în raport cu efectul de bază (am avut lockdown în prima parte a anului trecut), cu deficitele externe, cu un deficit bugetar structural mare.

Această situaţie arată că nu trebuie să ne înfoim în pene. Şi nici să nu uităm că avem de făcut o corecţie macroeconomică majoră. Anul acesta deficitul bugetar va fi în scădere; este bine să fie şi poate fi sub 7% din PIB, chiar dacă ţinta la rectificare este de 7,13%. Semestrul II nu trebuie judecat deci în sine. Să ne uităm la balanţa externă, la dezechilibrele externe.

Pentru tot anul este credibilă cifra de 7% creştere a PIB, dar ea este însoţită de o creştere a deficitului de cont curent şi ea trebuia pusă în relaţie cu absolut necesara corecţie a deficitului bugetar. Cifrele acestea, ca e 6,5% pe semestru, 7% pe tot anul, ele pot să ameţească pe unii. Trebuie să fie contextualizate”, a explicat Daniel Dăianu.