Recunoașterea facială, în Uniunea Europeană: schimbarea care te ajută chiar și în România

Legislația europeană legată de recunoașterea facială și utilizarea inteligenței artificiale începe să devină din ce în ce mai strictă, iar acest detaliu reprezintă un lucru bun pentru noi toți. Rămâne să vedem cât mai durează implementarea la scară largă a restricțiilor.

Un proiect aflat în discuții la Parlamentul European vine cu propunerea de a interzice pentru totdeauna utilizarea inteligenței artificiale pentru recunoaștere facială, dar și pentru identificarea în spații publice ”a semnalelor comportamentale și biometrice”. De asemenea, se dorește scoaterea în afara legii a utilizării AI pentru definirea unor note sociale sau ”social scoring”, conform inițiativei formulate de European Data Protection Board – EDPB și European Data Protection Supervisor – EDPS.

În final, cele două autorități speră ca toate națiunile din blocul comunitar să interzică inteligența artificială pentru recunoașterea de fețe, postură, amprente, ADN, voce, apăsări de taste și orice alte particularități biometrice sau comportamentale, în orice context sau zonă publică. În același context, s-a atras atenția asupra faptului că ar trebui definită ca ilegală utilizarea sistemelor de tip AI pentru a împărți oamenii în categorii sau grupuri bazate pe etnie, gen, orientare sexuală sau preferință politică. În final, se încearcă prevenirea utilizării inteligenței artificiale în scop de discriminare pe criteriile de mai sus, dar nu numai.

Efortul legislativ al EDPB și EDPS vine ca o consecință la solicitarea Comisiei Europene care a propus de mai mult timp definirea unui cadru legal pentru utilizarea inteligenței artificiale într-o serie stufoasă de scenarii, începând cu definirea unor note sau ratinguri pentru persoane până la identificarea oamenilor prezenți la un protest de către autorități. Încă de la început, au fost definite însă și excepții, precum facilitarea identificării unui copil dispărut sau prevenirea ”unei amenințări specifice, substanțiale și iminente” din spectrul terorismului. Rămâne să vedem dacă forțele de ordine din diferite țări nu vor găsi noi excepții pe care să le impună forului legislativ pentru ca acest efort să devină, în final inutil.

Cu ce se ocupă Cătălin Georgescu, soțul Elenei Lasconi. Candidata USR s-a căsătorit cu actualul ei partener la 18 ani de când a divorțat de tatăl fiicei sale

Elena Lasconi îi avertizează pe români: ”Călin Georgescu este un admirator pe față al lui Putin, are un discurs național ceaușist!”