Primul tren de ”mare viteză” românesc, confirmat: de ce va circula mai încet decât poate

Pe căile ferate din România ar urma să circule un tren de mare viteză. Construcția lui a început acum patru ani și este decorat cu motive tradiționale.

Trenul produs la Pașcani este pregătit pentru omologare. El poate atinge o viteză de 120 kilometri pe oră și are o capacitate de 164 de locuri. Pe exterior, acesta este decorat cu motive tradiționale. Are trei vagoane și o lungime de 60 de metri.

Autotrenul construit în Iași a trecut toate testele și este pregătit pentru omologare.  Problema este că, el va trebui să circule pe căi ferate pe care viteza medie este de 30 kilometri pe oră.

La capacitatea pe care o are, trenul este recomandat pentru distanțe scurte și medii. Prototipul a fost scos pe șine, pentru evaluare, pe mai multe rute: spre Valea Prahovei, Făurei din județul Brăila sau Mestecăniș din județul Suceava.

„Cu acest tren, până la Făurei am făcut șase ore, de la Buzău la Făurei am mers pe o linie cu 30 de kilometri la oră. Îmi era teamă să nu dau trenul pe jos”, spune Mihai Tudose, șef serviciu Tehnic. Așadar, este o provocare ca un tren de mare viteză să meargă pe căile ferate unde viteza medie este de trei ori mai mică.

Până la omologare, acesta trebuie să parcurgă 30.000 de kilometri. „Acest tren poate sa circule până la 360.000 de kilometri fără să intre la reparație. Mecanicul conduce la cravată și costum, nu trebuie să se bage sub tren să repare, cum se întâmplă pe calea noastră ferată”, mai spune Tudose.

Cât consumă trenul de mare viteză?

Trenul de mare viteză consumă de trei ori mai puțin decât locomotivele diesel. ”S-a început cu un automotor diesel. Aceeași carcasă prin minime adaptări se poate converti și în varianta electrică. El este proiectat pentru viteze de până la 200 de kilometri la oră”, adaugă Ștefan Mândru, șef serviciu marketing.

O monedă din anii 2000 a ajuns să coste cât o maşină second-hand. Cum poţi face rost rapid de 8.000 de euro?

Ce studii are Gabriela Firea. Puțini știu asta despre ea

„Eu sunt convins că Europa ne va aduce după dânsa și vom avea în următorii 5, 10 ani linii pe care vom putea circula cu viteze de 200, sau chiar mai mult, de kilometri pe oră”, spune Claudiu Hîrbu, director general Electroputere VFU Pașcani.

Se pare că, în România sunt doua două tronsoane pe care pot circula trenurile de mare viteză: București – Constanța și București – Predeal.