Pericol pentru toți cei care stau la bloc. Materialul toxic folosit la reabilitare care pune viața românilor în pericol

Specialiștii vin cu un avertisment pentru toți cei care locuiesc în clădiri reabilitate.

Cercetătorii au descoperit că procesul de reabilitare a blocurilor vine la pachet și cu niște riscuri la adresa sănătății locatarilor. Avertismentul e lansat de reprezentanții Universității „Babeș-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca.

Ei atrag atenția asupra faptului că reabilitarea termică a clădirilor, în special grădinițe și școli, care au deja un nivel crescut de radon, va duce la o și mai mare concentrație a substanței respective, care este cancerigenă.

Pericol pentru toți cei care stau la bloc. Ce e radonul

„Cercetătorii UBB atrag atenția că, după reabilitarea termică a clădirilor în care își desfășoară activitatea majoritatea instituțiilor publice, școli și grădinițe, care au deja un nivel crescut de radon, concentrația acestuia va crește și mai mult, depășind cu mult limita maximă admisă și punând în pericol sănătatea copiilor și a angajaților care își petrec zilnic în aceste clădiri între 8-10 ore. Radonul este cel mai nociv poluant natural din mediul interior, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie Atomică”, se arată într-un comunicat al UBB.

Specialiștii insistă că radonul reprezintă a doua cauză de cancer pulmonar.

Cum arată acum și ce familie frumoasă are Laura Bretan. Imaginile superbe postate de fosta câștigătoare de la Românii au talent de Ziua Recunoștinței

BEC: Voturile din primul tur al alegerilor prezidențiale vor fi renumărate în acest weekend

„Radonul este un gaz cancerigen, căruia i se atribuie între aproximativ 15% din cele 14.000 de cazuri anuale de cancer pulmonar identificate în Europa. La nivel mondial, este considerat a fi a doua cauză principală a cancerului pulmonar după fumat. Expunerea prelungită la niveluri care depășesc 100 Bq/m3 este tratată ca o problemă serioasă de mediu și de sănătate publică. Uniunea Europeană a stipulat în Directiva CE 2013/59/Euratom obligația ca statele membre să monitorizeze și să raporteze nivelurile de radioactivitate din surse naturale și antropice. România are în implementare, încă din 2018, un Plan Național de Radon care vine în întâmpinarea acestei directive, prin care măsurarea concentrației de radon în aerul din clădiri cu școli, grădinițe și creșe, spitale și în alte tipuri de clădiri publice cu grad de ocupare ridicat, precum și aplicarea unor lucrări pentru protecția față de radon sunt obligatorii”, se precizează în comunicat.

Echivalentul a 16 țigări pe zi

Specialiștii UBB mai arată că, în 20% dintre școlile investigate, concentrația de radon depășește limita admisă.

Legea din România e clară în acest sens, dar nu e limpede în ce măsură e respectată.

„Legislația din România prevede că nivelul de referință de la care se impune aplicarea remedierii pentru concentrația de radon este 300 Bq/m3, iar o astfel de expunere echivalează pentru sănătate cu realizarea a 150 de radiografii pulmonare pe an, respectiv cu efectele cauzate de fumatul a 16 țigări/zi. Universitatea Babeș-Bolyai (…) a înaintat Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor o serie de adrese cu scopul de a cuprinde în Ghidul de finanțare privind reabilitarea termică a clădirilor normele cu privire la reducerea concentrației de radon, însă fără succes. În 20% din școlile investigate din România dintr-un eșantion de peste 400 de clădiri concentrația de radon a depășit valoarea limită”, se menționează în comunicat.