Munca la negru din România, mai costisitoare ca niciodată: câte amenzi s-au dat, cine câștigă, de fapt

Munca la negru continuă să fie foarte populară în România, un beneficiu financiar aparent pentru oamenii de afaceri și o gaură neagră financiară pentru statul român. Se pare însă că Inspecția Muncii nu doarme, iar amenzile au explodat.

Nu mai puțin de 51,1 milioane de lei au reprezentat amenzile date de Inspecția Muncii în primele șapte luni ale acestui an, amenzi acordate în mod exclusiv firmelor care obișnuiesc să plătească oamenii la negru, pentru nu da taxe la stat. Mecanismul legislativ din România este însă atât de defectuos, încât, cea mai mare parte din acea sumă nu a fost colectată încă de ANAF, conform datelor furnizate de ministrul Muncii.

Munca la negru din România, taxată de autorități

Conform declarațiilor făcute de ministrul Raluca Turcan, în 2020, valoarea totală a amenzilor pentru munca nedeclarată a fost de 101 milioane de lei, iar în primele şapte luni din acest an au fost realizate 39.795 de controale pentru depistarea cazurilor de muncă nedeclarată şi 1.816 angajatori au fost amendaţi cu suma totală de 51,1 milioane de lei. Amenzile cu pricina fac parte dintr-un efort de a combate fenomenul muncii la negru.

„Vrem să ne asigurăm că această condiţie absolut necesară a corectitudinii pe piaţa muncii este respectată şi că atât angajaţii, cât şi angajatorii înţeleg că munca la negru sau la gri nu îi ajută, ci îi păgubeşte. Am demarat deja discuţiile pe marginea acestui subiect cu reprezentanţii patronatelor şi sindicatelor, urmând ca în perioada următoare să avem deja o serie de propuneri comune”, a afirmat Turcan.

Un bărbat a fost condamnat penal pentru că s-a îngrășat intenționat ca să evite serviciul militar, în Coreea de Sud

Israelul aprobă un acord de încetare a focului cu Libanul

Problema, din câte se pare, cel puțin parțial, ține de fpatul că multe firme românești folosesc salariul minim pe economie ca o formă incorectă de plată a angajaților. ”Corectitudinea în relaţiile de muncă înseamnă zero toleranţă faţă de munca la negru şi munca la gri, care afectează atât angajatul şi angajatorul, cât şi statul”, a adăugat oficialul.

„România este pe primul loc în Europa la număr de angajaţi plătiţi cu salariul minim, respectiv 1,6 milioane de oameni. Am avut în acest an 120.000 de locuri de muncă noi, majoritatea pe perioadă nedeterminată. Dintre acestea, 47.000 sunt cu salariul minim. În ultimii 10 ani am înregistrat o creştere de cinci ori a numărului de angajaţi cu salariul minim. Sunt cifre îngrijorătoare”, este de părere Raluca Turcan.

Partea tristă este că, deși salariul minim pare o soluție bună în aparență, iar mulți cred că doar bugetul de stat are de suferit, de fapt, consecințele sunt mult mai complexe, iar angajatul are cel mai mult de suferit. Are de pierdut la pensie, dar și când încearcă să-și facă un credit. Pentru context, cele mai multe cazuri de muncă nedeclarată au fost găsite în domeniile construcţii, brutărie, protecţie şi pază, depozite şi service, spălătorii, comerţ, notarial, birouri de avocatură şi arhitectură. Cele mai ciudate sunt cazuri din construcții, unde angajații au contracte de două ore, detaliu ce ridică suspiciuni asupra legalității activității lor.