Munca de acasă – un coșmar frumos împachetat. Care sunt principalele dezavantaje ale telemuncii

Odată cu pandemia de coronavirus, angajații și angajatorii din țara noastră s-au văzut puși în fața unei situații inedite, iar salvarea din acest impas a reprezentat, acolo unde a fost posibil, trecerea în regim de telemuncă.

Aceasta a fost o salvare, între timp, însă, pentru cei care o experimentează de peste un an de zile, munca de acasă a devenit un coșmar.

În momentul izbucnirii crizei sanitare în țara noastră, în primăvara anului trecut, legislația în vigoare cuprindea deja reglementări cu privire la munca de acasă.

Legea nr. 81/2018 reglementează modalitatea de desfășurare a activității de către salariat în regim de telemuncă. Potrivit acestui act normativ, telemunca este definită ca fiind forma de organizare a muncii prin care salariatul, în mod regulat și voluntar, își îndeplinește atribuțiile specifice funcției, ocupației sau meseriei pe care o deține, în alt loc decât locul de muncă organizat de angajator, cel puțin o zi pe lună, folosind tehnologia informației și comunicațiilor.

Un influencer de pe TikTok, dezvăluiri din spatele campaniei lui Călin Georgescu. A recunoscut că a fost plătit și acum regretă: „N-am știut ce fac”

Actorul Andrei Ionescu, soțul regretatei actrițe Ileana Stana Ionescu, a murit la 97 de ani

La acel moment, piața muncii din România era extrem de slab reprezentată de angajați care se aventuaru să lucreze de la distanță și de patroni dispuși să ofere această posibilitate salariaților săi.

Ei bine, pandemia de coronavirus a apăsat pedala de accelerație. Restricțiile sanitare impuse de Guvern precum limitarea circulației și recomandările ferme pentru angajatori de a permite lucrătorilor să muncească de la distanță au stat la baza trendului ascendent al telemuncii în pandemie.

Brusc, mii de companii, al căror profil permitea acest regim de muncă, au trecut în noul sistem.

Lunile s-au scurs fără să ne dăm seama și ne-am trezit, la mai bine de un an distanță, că viețile noastre nu s-au schimbat prea mult de atunci și până acum. Poate avem, ce-i drept, niște măsuri sociale mai permisive, dar în linii mari, majoritatea celor ce munceau remote în vara anului 2020, continuă să facă acest lucru și acum.

Paradoxal, nu pentru că autoritățile o cer, ci angajații, în bună parte au început să prindă gustul telemuncii și simt că avantajele jobului de la distanță bat avantajele muncii în birou.

Sondajele arată că angajații vor pune mai mult preț în 2021 pe flexibilitate și posibilitatea de a lucra remote, chiar și decât bonusurile de performanță, ceea ce reprezintă o schimbare clară de optică pe piața muncii din România.

Însă nu toți angajații din remote s-au lăsat cuprinși de vraja muncii de acasă. Unii dintre ei se plâng de faptul că acest sistem de lucru le-a ruinat viața și abia așteaptă să revină la munca de birou, alături de colegi și de rutina zilnică.

Topul celor mai mari dezavantaje ale muncii de acasă

Izolarea

Oamenii care lucrează remote tind să se izoleze din punct de vedere social. Muncind acasă, ei sunt privați de contactul direct cu alți colegi și chiar de rutina zilnică ce presupune un oarecare contact și un oarecare nivel de socializare. De exemplu, simpla cumpărare a unei cafele sau a unui ziar de la magazinul din colț, în drum spre birou, te scotea din rutină și te forța, în sensul bun al cuvântului, să schimbi câteva vorbe cu alți oameni.

Acum, nu se mai întâmplă așa, iar acest lucru te poate afecta negativ pe termen lung, pentru că, noi oamenii suntem ființe sociale și avem nevoie de relaționare.

Sedentarismul

Odată cu izolarea în casă, apare și lipsa miscării. Iar din aceste două elemente derivă atât problemele medicale, precum afecțiunile cardiovasculare, cât și cele de natură estetică, precum acumularea kilogramelor în plus.

Oamenii care petrec multe ore în casă, muncind, tind să se relaxeze tot în casă, după program, prin urmare, fac foarte puțină (sau chiar deloc) mișcare, iar organismul lor poate avea de suferit.

Lipsa brainstorming-ului

Atunci când erai la birou, se nășteau discuții interesante, idei, proiecte, din simple conversații aparent neimportante și neinteresante. Acest brainstorming a dispărut în munca de acasă. Deși comunicăm prin intermediul tehnologiei, aceasta nu ne poate oferi, cel puțin până în acest moment, aceeași calitate a interacțiunii umane.

Prin urmare, discuțiile nu decurg la fel de natural ca în realitate, iar calitatea lor riscă să aibă de pierdut.

Lipsa spațiului personal

Pentru angajații care sunt părinți, sau care au familie numeroasă, munca de acasă e o adevărată corvoadă. E o adevărată misiune imposibilă să îi convingi pe cei mici să îți aloce spațiu și timp pentru a-ți face treaba. Dacă la toate acestea se adaugă și un spațiu redus al locuinței, avem toate ingredientele unui fiasco total.

Oricât de frumos ar fi să petreci timp cu familia și cei dragi, atunci când trebuie să îți îndeplinești atribuțiile de serviciu, ai nevoie de liniște, de spațiul tău intim și, mai ales, de capacitatea de a-ți concentra toată atenția în acea direcție. Odată ce ești distras frecvent, sau nu ai un spațiu al tău, productivitatea va scădea.

Poate că nu vei observa imediat acest lucru, dar în timp nu vei putea oferi o muncă de calitate, dacă nu lucrezi într-un mediu de calitate și optim.

Lipsa de inpirație

Da, ai citit bine. Mulți dintre românii care lucrează de peste un an de la distanță se plâng de faptul că nu mai au aceeași inspirație ca atunci când frecventau zilnic biroul.

Această situație are o explicație simplă. Oamenii care lucrează de acasă, activează în special în domenii creative, unde trebuie să vină cu o viziune proprie, trebuie să creeze.

Ei bine, stând atât de mult timp în casă, imaginația are de suferit, pentru că e privată de diversitate. Creierul nostru captează această notă de diversitate din orice activitate, iar pe parcursul zilei o fructifică sub o formă sau alta.

De exemplu, atunci când mergi la birou, până ajungi la locul tău de muncă propriu-zis, observi zeci de alți oameni, poate te oprești să cumperi ceva, ți se succed prin fața ochilor mii și mii de imagini, de culori, de cuvinte, etc.

Toate acestea oferă creierului o diversitate. De câte ori nu ți-a venit o idee bună contemplând, pur și simplu, la mesajele inscripționate pe ceașca de cafea? Da, de multe ori. Despre asta este vorba.

Ei bine, în pandemie, oamenii nu au mai avut parte de așa ceva. Au văzut zilnic, de dimineața până seara aceleași imagini, aceleași culori, aceleași încăperi, iar gradul de diversificare vizuală a fost extrem de redus.

Astfel, oamenii susțin că au ajuns să se confrunte cu lipsa de inspirație, aspect ce, desigur, se reflectă într-un mod negativ asupra productivității, la fel ca și celelalte dezavantaje amintite mai sus.