Lovitură pentru Digi | RCS-RDS: decizia definitivă de care trebuie să știe clienții

Magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) au dat sentința într-un dosar în care erau implicate două firme producătoare de energie electrică din grupul telecom RCS-RDS. Din păcate, nu sunt vești bune pentru companie.

În urmă cu cinci ani, firmele Delalina și Foto Distribuți din grupul RCS-RDS s-au adresat instanței, cu solicitarea de a anulare a normelor Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) care stipulează că operatorii cu contracte de concesiune a serviciului de distribuție a energiei în diferitele regiuni ale țării, precum subsidiarele de profil ale Enel, Electrică și E.ON, au dreptul să refuze că și alte companii să presteze în respectivele regiuni serviciul de distribuție a energiei electrice prin rețele de distribuție proprii, invocând dreptul exclusiv de a presta respectivul serviciu în acele regiuni, dobândit prin contractele de concesiune.

Concret, cele două firme ale grupului RCS-RDS au dat în judecată mai multe instituții ale statului, invocând faptul că li s-a refuzat dreptul de a crea o reţea paralelă de distribuţie a energiei electrice, conform Profit.ro.

Cele două firme au acționat în judecată Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Guvernul, Ministerul Energiei şi Ministerul Economiei, precum şi trei filiale de distribuţie ale Enel (E-Distribuţie Banat, E-Distribuţie Muntenia şi E-Distribuţie Dobrogea), dar şi Societatea de Distribuţie a Energiei Electrice Transilvania Nord.

Soția lui George Simion, în centrul atenției la vot. Gestul discret cu care Ilinca a stârnit curiozitatea în ziua alegerilor

Cât de des trebuie să uzi mușcatele iarna ca să nu se usuce. Greșeala care le poate distruge complet

Ce spune legislația ANRE

„Pe durata de valabilitate a licenţei, titularul licenţei are dreptul exclusiv să presteze serviciul de distribuţie a energiei electrice, în condiţiile reglementărilor în vigoare, în zona definită în condiţiile specifice asociate licenţei, folosind reţeaua electrică de distribuţie pe care o deţine în calitate de proprietar sau cu orice alt titlu legal, prevăzută în condiţiile specifice asociate licenţei, cu respectarea prevederilor contractului de concesiune încheiat cu autoritatea contractantă”, se arată în ordinul ANRE.

Grupul condus de omul de afaceri Zoltan Teszari a pierdut procesul la ICCJ, magistrații nedandu-i câștig de cauză. Decizia este definitivă și nu mai poate fi atacată.

„Monopolul legal sau normativ nu corespunde principiilor economiei de piață garantate de Constituția României. Actele contestate prin prezenta acțiune au ca efect înghețarea pieței distribuției de energie electrică la un nivel pre-constituțional, când libertatea economică și libera inițiativă erau văzute ca o expresie a „imperialismului capitalist”, iar monopolul de stat asupra activităților economice era considerat un panaceu pentru orice probleme reale sau imaginare ale economiei”, au susținut, în instanță, avocații RCS-RDS.

Totuși, magistrații au dispus că normele ANRE nu încalcă legea.

RCS-RDS a pierdut și în 2017, la Curtea de Apel București

În 2017, companiile grupului RCS-RDS au pierdut și la Curtea de Apel București. Soluția pe scurt, dată de magistrați atunci a fost formulată astfel: „Respinge că neîntemeiate excepţiile tardivităţii şi inadmisibilităţii. Respinge excepţia de nelegalitate a licenţelor operatorilor concesionari că inadmisibilă. Respinge acţiunea că neîntemeiată. Admite cererea de intervenţie accesorie în favoarea pârâţilor. Obligă reclamantele la plata către pârâta E. Distribuţie Transilvania Nord a sumei de 35.000 lei, cheltuieli de judecată, cu aplicarea prevederilor art. 451 alin. 2 C.p.c. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de exercitare a căii de atac se depune la Curtea de Apel Bucureşti”.

Motivarea Curții, susținută acum și de ICCJ

Curtea constată că Ordinele Președintelui ANRE nr. 73/2014 și nr. 12/2015 respectă întrutotul prevederile legale în temeiul și în executarea cărora au fost emise, criticile reclamantelor fiind neîntemeiate.

Aceeași concluzie este valabilă și în privința contractelor de concesiune ce formează obiectul cererii de anulare, Curtea reținând, în legătură cu acestea, dar și cu ordinele menționate anterior, că nu instituie în favoarea operatorilor concesionari, prin efectele pe care le produc, exclusivitatea prestării serviciului de distribuție a energiei electrice în teritoriul concesionat, ci doar fac aplicarea, în concret, a prevederilor legale în temeiul cărora cu fost emise/încheiate, prin care legiuitorul român și-a exprimat opțiunea de a reglementa piața de energie electrică din România, conform modelului european al pieței interne de energie electrică, în sensul că activitatea de transport și de distribuție a energiei electrice este o activitate cu caracter de monopol natural.

Având în vedere că legalitatea contractelor de concesiune a fost analizată de instanța de judecată pe calea cererii de anulare formulate de reclamante, devine de prisos analizarea remediului solicitat în subsidiar, constând în excepția de nelegalitate a acelorași contracte de concesiune.

Reclamantele au mai invocat pretinsul exces de putere, în privința ordinelor ANRE contestate. Curtea reține că și această critică este neîntemeiată, limitele marjei de apreciere a autorității emitente fiind respectate, atât prin raportare la principiul legalității, cât și prin raportare la principiul satisfacerii unui interes public și la principiul proporționalității”, se arăta în motivarea deciziei Curții de Apel București, care acum este susținută definitiv de magistrații ICCJ.