30 iun. 2021 | 00:40

Istoria tutunului, o plantă mistică fumată de peste 1 miliard de oameni

VIDEO VIDEO

Istoria tutunului, o plantă considerată la început mistică, fumată apoi de peste un milliard de oameni. O plantă care a fascinat la început, dar care, cu timpul a devenit o adevarată amenințare pentru sănătate.

Care este istoria tutunului

Tutunul, cunoscut și sub numele de tabac, este o plantă din genul Nicotiana, familia Solanaceae. Există peste 70 de specii, cea comercială fiind Nicotiana tabacum. Din frunzele ei uscate se fac țigări, pipe sau trabucuri. Din păcate, acest viciu cauzează boli grave fumătorilor, afectând inima, ficatul și plămânii. Conform OMS, la ora actuală avem 1 miliard de fumători, 80% dintre ei provenind din țări cu venit mic sau mediu.

Încă din anii 6000 î.e.n, tutunul creștea pe teritoriul Americilor. Cristofor Columb a făcut primele însemnări despre această plantă. în timpul expedițiilor de peste ocean. Navigatorii i-au oferit tutun aprins  ambasadorului Franței în Portugalia, Jean Nicot. La scurt timp, l-a prezentat ca fiind o plantă cu efecte vindecătoare la Curtea Regală din Franța.

Istoria tutunului arată că în secolul al XVII, tutunul era prețios și popular, fiind folosit ca monedă de schimb la preț de aur. Pentru indienii americani, era un medicament universal. Aceștia tratau orice durere cu tutun, fie mestecat, fie prizat pe nas sau aplicat local. Ulterior, fără a se afla exact cum, oamenii au descoperit că tutunul se și poate fuma. O legendă spune că un trib era lovit de o secetă devastatoare. Șamanul lor a descoperit fumatul când a ars tutunul pentru a crea nori de fum, pentru a invoca ploaia.

În Europa, oamenii l-au primit cu brațele deschise. Aceștia credeau că planta tratează orice fel de boală, fie minoră, fie mai gravă. Din cauza a ceea ce se credea despre puterile plantei, fumatul era considerat inofensiv. Primul om care a fumat pe stradă se numește Rodrigo de Jerez și a fost întemnițat pentru acest gest.

Pentru țări ca Rusia, China sau Turcia, păcatul fumatului se pedepsea cu moartea. În secolul XVII, turcii și cazacii aduc acest obicei în spațiul românesc. Tot atunci apar și întrebările dacă nu cumva se poate transforma în viciu. În secolul XIX, apare primul studiu despre impactul nociv al fumului de tutun.

Fumatul devenise deja accesibil și oamenilor de rând, după ce nobilimea a avut privilegiul de a își permite acest obicei. Evoluția instrumentelor de fumat a reușit acest pas. După apariția tutunului prizat sau mestecat, a apărut apoi cel pentru pipă. Ulterior, au fost inventate trabucul și apoi țigările de foi.

Țigările rulate manual, cunoscute ca ”turcești”, devin populare la începutul secolului XX. Îndustria a reușit un pas uriaș: a permis reducerea costului de producție. În acest moment apare interesul femeilor pentru acest obicei. În perioada interbelică, companile de tutungerie Philip Morris, American Brands, Lorillard, Brown & Williamson și R.J. Reynolds Fabric dau peste 300 miliarde de țigări anual.

În anul 1950, jumătate din populația adultă a Europei era constituită din fumători. Dar pe măsură ce interesul pentru fumat creștea, același lucru se întâmpla și cu informațiile despre pericolele acestui viciu. Autoritățile au decis apoi să reglementeze industria tutungeriilor.

Impactul  negativ al tutunului a fost demonstrat cu ajutorul primului studiu efectuat în SUA

Raportul Biroului Chirurgului General al SUA, din 11 ianuarie 1964, prezentat la Casa Albă, a fost primul studiu care a demonstrat ce impact negativ are fumatul asupra sănătății. S-a stabilit o legătură între cancer la plămâni și țigări, precum si alte boli cauzate de fumat. Se descoperă o legătură și cu fumatul pasiv.

Autoritățile au adus modificări legislative, noi reguli de joc în industrie, campanii de informare ca pictograme de avertizare sau restricții la publicitate. În anul 1965, apare „The Cigarette Labelling and Advertising Act”, o lege care spune că fiecare pachet trebuie să vină cu riscurile la care se supun oamenii.

La 27 februarie 2005, intră în vigoare Convenția-cadru pentru controlul tutunului, primul tratat global obligatoriu privind sănătatea al OMS. Se ating probleme ca etichetare, publicitate, răspundere, comerț ilicit, norme și impozitare, protecția împotriva expunerii la fumul de tutun. 2 ani mai târziu, Moldova s-a angajat să respecte și ea recomandările legate de limitarea fumatului.

Cu toate restricțiile internaționale, fumatul scade în unele zone, și crește în altele. În ciuda campaniilor anti-fumat și a interzicerii fumatului în locuri publice, numărul de fumători rămâne constant. OMS dorește impunerea unei politici de toleranță zero față de consumul de nicotină.

Cu toate astea, studiile arată că nu nicotina este principala cauză a îmbolnăvirilor. Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului (IARC) nu o are pe listele sale. Cum procesul de ardere reprezintă pericolul, au apărut tehnologii noi pentru a salva industria. Au apărut strategii anti-fumat cu alternative la nicotină, ca plasture, gumă de mestecat, țigări electrionice, dispozitive de încălzit, vaporizator etc). Toate sunt oferite publicului larg care încearcă să se lase, cu greu, de acest viciu periculos.