Inteligența artificială, lovită de Bruxelles: ce se întâmplă cu recunoașterea facială, supravegherea în masă
Inteligența artificială și numeroasele sale aplicații în lumea reală au divizat foarte mult autoritățile din diverse colțuri ale lumii. Unii abia așteaptă să le folosească la scară largă pentru supraveghere în masă, în timp ce Parlamentul European are o cu totul altă viziune asupra subiectului.
Într-o rezoluție adoptată miercuri de Parlamentul European, se încearcă limitarea semnificativă a folosirii inteligenței artificiale de către poliție. Se dorește prevenirea utilizării extensive a recunoașterii faciale și a evitării unei realități dominate de supravegherea în masă, conform AFP.
Parlamentul European, în luptă cu inteligența artificială
”Controale umane şi juridice sporite sunt necesare pentru a preveni discriminarea prin inteligenţa artificială, în special în cadrul serviciilor de ordine sau într-un context transfrontalier”, a insistat legislativul european. ”Hotărârile finale trebuie luate mereu de o fiinţă umană şi persoanele supuse sistemelor alimentate de inteligenţa artificială trebuie să dispună de căi de recurs”, au adăugat eurodeputaţii.
Deși documentul cu pricina nu are rol juridic și nici aplicabilitate la nivel european, speră să inspire Comisia Europeană să definească o lege în acest sens care, ulterior, să se regăsească în legislațiile naționale. Ca referință, rezoluția a fost adoptată cu 377 de voturi pentru, 248 de voturi împotrivă și 62 de abțineri.
Defalcând voturile pe valori politice, Partidului Popular European (PPE) – principalul grup politic din Parlament, a votat majoritar împotrivă. A fost valabil și pentru cei mai mulţi eurodeputaţi din grupul Identitate şi Democraţie (ID). Această alianță reuneşte partide de dreapta, extremă dreapta, naţionaliste sau eurosceptice. În schimb, eurodeputaţii social-democraţi, liberali şi ecologişti au votat majoritar în favoarea textului.
”Trimitem un mesaj clar: drepturile fundamentale sunt irevocabile. Pentru prima dată, cerem un moratoriu asupra desfăşurării sistemelor de recunoaştere facială în scopuri represive, aceste tehnologii demonstrându-şi ineficacitatea şi conducând adesea la rezultate discriminatorii”, a insistat raportorul rezoluţiei, eurodeputatul social-democrat bulgar Petar Vitanov.
Punctual, textul adoptat speră să impună o transparență sporită în folosirea algoritmilor de inteligență artificială, interzicerea bazelor de date private de recunoaştere facială şi a poliţiei predictive, care încearcă să anticipeze comportamentele pe baza datelor. În plus, nicio recunoaştere automată nu ar trebui să fie folosită la controlul frontierelor sau în spaţiile publice, iar cetăţenii să poată fi supravegheaţi numai dacă sunt suspectaţi de o crimă sau un delict.