Încălzirea globală poate fi mai gravă decât credeam – ce arată ultimele date primite de sateliții care observă evoluția climei

Sateliții pe care îi folosim pentru a urmări mediul înconjurător din toată lumea ar putea să fi făcut o imagine inexactă a schimbărilor climatice de-a lungul anilor.

Se pare că datele de la sateliți pe care oamenii de știință se bazează pentru a crea modele climatice nu se potrivesc, de fapt, cu legile fizicii, potrivit unei cercetări publicate recent în Journal of Climate.

În natură, există o legătură clar definită între temperatură și umiditatea aerului, care nu este reflectată în date. Așadar, oamenii de știință trebuie să afle dacă sateliții au supraestimat acea umiditate sau – într-un scenariu mult mai urgent – au subestimat semnificativ cât de mult s-a încălzit planeta de-a lungul timpului.

Sateliții s-ar putea să se fi înșelat în privința încălzirii globale – e mai rău decât credeam

Aceasta va fi o provocare dificilă, deoarece diferite seturi de date și modele utilizate de oamenii de știință din diferite instituții aderă mai bine la diferite legi ale naturii, potrivit Live Science. A determina care sunt cele mai exacte – și, ca urmare, care măsurători prin satelit au fost inexacte – va necesita un efort serios.

Horoscop zilnic 29 decembrie 2024. Zodia care va da lovitura pe plan financiar

Vladimir Putin i-a cerut scuze președintelui Azerbaidjanului pentru tragedia aviatică din Kazahstan. Ce a spus despre avionul care s-a prăbușit în ziua de Crăciun

„În prezent este dificil să se determine care interpretare este mai credibilă”, a declarat într-un comunicat de presă, omul de știință climatic al laboratorului național Lawrence Livermore și autorul principal al studiului, Ben Santer. „Dar analiza noastră arată că mai multe seturi de date observaționale – în special cele cu cele mai mici valori ale încălzirii suprafeței oceanului și încălzirii troposferice – par a fi în contradicție cu alte variabile complementare măsurate independent”.

O parte a reconcilierii datelor prin satelit cu observațiile climatice reale va presupune întoarcerea în timp și urmărirea modului în care cele două au intrat în dezacord. De exemplu, dacă modelele informate de acești sateliți prezic temperaturi diferite de cele pe care le observăm de fapt, atunci sateliții au măsurat probabil umezeala aerului corect, dar temperatura incorect și invers.

Din păcate, va fi nevoie de timp pentru a rezolva acest lucru, înainte ca experții să poată trage concluzii despre ceea ce înseamnă aceste erori aparente pentru comunitatea de cercetare a schimbărilor climatice în general. Nu există nicio garanție că sateliții cu siguranță subestimează creșterea temperaturii globale, dar este o posibilitate alarmantă care va trebui analizată cu atenție.